Propaganda și hârtia de turnesol
Prezentul continuu // A judeca măsurile de contracarare a propagandei ruse de pe poziții abstracte, fără nicio legătură cu circumstanțele geopolitice, ori e nerozie, ori e diversiune
Inițiativa legislativă a celor două partide de guvernământ de amendare a Codului audiovizualului pentru a scoate în afara legii propaganda televizuală străină are deja efectul hârtiei de turnesol. Eventuala eliminare a canalelor TV ruse desparte apele.
Nu mai e de joacă
Pe de o parte, cad măștile servitorilor Moscovei care, din convingere sau din interese meschine, fac jocul lui Putin. Pe de altă parte, la rampă ies, ca de obicei, idioții utili, care susțin, în numele valorilor democratice, interpretate alandala, cum că interzicerea unui radiodifuzor s-ar constitui într-un atentat la libertatea de exprimare.
E la mintea oricui că măsurile de contracarare a propagandei ruse se impun cu celeritate. Până și vechile democrații occidentale, care până mai ieri neglijau campaniile de intoxicare, purtate de Moscova, s-au trezit.
UE își propune fondarea unui canal TV în limba rusă, pentru a înfrunta propaganda Kremlinului. Măsuri prohibitive împotriva agitpropului Moscovei și-au luat deja Ucraina, Estonia, Letonia și Lituania.
În condițiile în care NATO aduce tehnică de luptă și forțe militare în Țările Baltice, Polonia și România, iar la Chișinău se va deschide un Birou al Alianței Nord-Atlantice, nu mai e de joacă. Toate aceste țări devin „battleground state”înrăzboiul deocamdată rece dezlănțuit între Occident și Rusia.
Unde mai pui că ofensiva propagandistică a Rusiei ia amploare. Recent, de exemplu, a fost lansat portalul „Russia Today Romania”. Preluând funcțiile exercitate până acum de Radio „Vocea Rusiei”, acesta proferează atacuri violente la adresa poziției proamericane a Bucureștiului.
În același timp, trustul media „Sputnik News” al Kremlinului se extinde în țările din fostul bloc sovietic. Șeful comisiei parlamentare poloneze pentru servicii speciale, Marek Biernacki, are certitudinea că Rusia construiește o „coloana a cincea” în Europa.
În această situație, a judeca măsurile de contracarare a propagandei ruse de pe poziții abstracte, fără nicio legătură cu circumstanțele geopolitice, ori e nerozie, ori e diversiune. Fiind ceea ce se numește „un stat câmp de luptă”, Republica Moldova, vrând-nevrând, este obligată să-și ajusteze legislația la rigorile unui nou conflict Est-Vest.
Garnitură pentru venin
Totuși, proiectul de lege, care își propune dezamorsarea efectelor nefaste ale propagandei ruse, nu-i fără cusur. Cel dintâi lucru ce i se poate obiecta este caracterul evaziv și formulele eufemistice.
Se propune, bunăoară, eliminarea canalelor TV din străinătate care nu s-au raliat Convenției Europene cu privire la televiziunea transfrontalieră. Rusia, într-adevăr, nu a ratificat acest document. Dar dacă face asta mâine? Putin a semnat o sumedenie de acte internaționale pe care apoi a scuipat de sus.
De ce să ne ascundem după deget? Legea trebuie raportată la sancțiunile occidentale care penalizează și o serie de propagandiști ruși: Dmitri Kisiliov, Margarita Simonyan ș.a. Pornind de aici, prin extensie, pot fi interzise toate posturile de stat de la Moscova.
Pe urmă, nu este pe deplin clar ce se va întâmpla cu televiziunile, controlate de Kremlin, care transmit preponderent filme și emisiuni de divertisment. O organizație jurnalistică, apropiată unuia dintre partidele de guvernământ, a îndemnat ca atare produse mediatice să fie menținute. Eroare.
Propaganda indirectă, prin seriale despre polițiști sau război, le reușește rușilor chiar mai bine decât cea directă. Show-urile cu Andrey Malakhov și Ivan Urgant constituie o garnitură perfectă pentru a ascunde veninul mesajului manipulator.
Și în fine, dar nu și în ultimul rând, proiectul de lege conține o serie de prevederi abuzive, cum ar fi cea privind secretul sursei, ce vin în flagrantă contradicție cu legislația europeană. Acestea-s niște toane care nu fac decât să compromită inițiativa legislativă, dând apă la moară propagandei ruse.
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională