Pe timp de război terorist, neutralitatea e o prostie conservată

Prezentul continuu

Sosirea generalului american Philip Breedlove, comandantul trupelor aliate din Europa, la puține ore de la atentatele săvârșite la câteva sute de metri de cartierul general NATO, este pe cât de simbolică, pe atât de simptomatică. Șederea sa la Chișinău scoate în evidență vulnerabilitatea absolută a R. Moldova în fața noilor riscuri de securitate.

Rătăcire mare

Primele reacții ale politicienilor și cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului denotă o înțelegere foarte îngustă a celor întâmplate în capitala Belgiei. Am fost marți invitatul unui post de televiziune, unde m-am convins că vărsările de sânge din Bruxelles sunt privite de multă lume sau ca o chestiune locală a Europei de Vest sau ca o consecință a problemei imigranților.

Până și un respectat strateg de campanii politice de la București scria pe o rețea socială că atentatele din capitala Belgiei nu ar cere consolidarea dispozitivului de securitate, deoarece cauza terorismului ar sta nu în afara UE, ci în resentimentele și nemulțumirile minorităților musulmane de pe bătrânul continent. Rătăcire mare.

În realitate, asistăm la instigarea și exacerbarea deliberată a extremismului și fanatismului fundamentalist în Europa. Comunitățile de arabi sau turci nu sunt altceva decât un mediu propice în care strategii jihadului total tulbură apele pentru a pescui carne de tun.

Un nou tip de război

Avem de a face astfel cu un fenomen al violenței dirijate care afectează întreaga planetă, iar meridianul ce traversează Chișinăul nu-i o excepție. Acțiunile criminale din Franța și Belgia nu sunt niște atacuri teroriste răzlețe sau accidentale, ca altădată, ci un nou tip de război purtat la scară mondială.

Statul Islamic (Daesh), condamnat de toată lumea și nerecunoscut de nimeni, este la ora actuală, orice s-ar spune, o putere militară, economică și politică reală care controlează și suficiente resurse umane, și un teritoriu vast, și zăcăminte naturale care îi conferă stabilitate financiară. Bizuindu-se și pe o ideologie teocratică radicală, acesta a reușit deja să declanșeze un război hibrid global în toată legea.

Atâta doar că, spre deosebire de operațiunile militare clasice, atacurile jihadiștilor sunt imprevizibile și omniprezente. Prin celulele lui secrete, Daesh poate lovi năprasnic ținte în toate teritoriile inamicului pentru a produce panică, stări de incertitudine și nervozitate continuă.

Nimeni nu-i la adăpost

În această situație, nimeni nu este la adăpost. Indiferent unde ești: în inima sau la periferia UE.

Europa Centrală și cea de Est pot fi atacate oricând pentru a le spulbera iluzia securității colective. Pentru a descuraja și a dezmembra proiectul comunitar de la încheieturi.

State, precum R. Moldova, riscă de asemenea să fie sancționate de teroriști atât pentru politicile europene, cât și pentru relația cu Rusia. Oricum ai da deci, este rău.

Oțetul expirat al războiului rece

Privită din acest unghi, neutralitatea de care se cramponează guvernanții de la Chișinău e o prostie conservată în oțetul expirat al războiului rece. Nealinierea politică în condițiile celui de al treilea război mondial de factură teroristă nu face decât să lase R. Moldova fără apărare.

Este și stupid, și absurd să te declari neutru în fața ucigașilor care scuipă și pe lege, și pe toate normele de conviețuire umană. Asta nu numai că nu-ți folosește la nimic, ci din contra, te expune unui risc nebun.

Din acest punct de vedere, noul proiect al Strategiei Securității Naționale s-a învechit încă înainte de a fi adoptat. Acest document practic trece cu vederea expansiunea terorismului mondial și, pe deasupra, nu-și propune revizuirea conceptului de neutralitate care, după cum am spus, în noile împrejurări nu numai că-i inutil, ci și nociv.

În plin război global, aderarea la NATO devine o condiție sine-qua-non a securității naționale. Si vis pacem, para bellum.