Cazurile Filat şi Merabişvili: similitudini şi diferenţe

Prezentul continuu

Condamnarea lui Vlad Filat i-a scos din sărite şi pe procurori, şi pe avocaţi. Celor dintâi verdictul li se pare prea blând, cei din urmă, din contra, îl consideră abuziv.

Există spectacol şi după condamnare

Finalul procesului nu a estompat, ci a accentuat senzaţia de spectacol care planează asupra acestui caz. Se creează impresia că discrepanţa uriaşă dintre cei 19 ani de detenţie pe care i-a cerut acuzatorul public şi decizia judecătorilor de a-l osândi pe fostul prim-ministru la 9 ani de închisoare a fost înscenată cu bună ştiinţă.

Se doreşte, probabil, canalizarea energiilor opiniei publice către un nou show care să le dea satisfacţie tuturor. Inamicii lui Filat ar trebui să fie mulţumiţi că judecata s-a soldat cu ani grei de puşcărie pentru el, iar partizanii acestuia ar urma să se resemneze cu faptul că pedeapsa nu-i atât de aspră după cum risca să fie.

Totuşi, multiplele semne de întrebare pe care le ridică derularea procesului conduc spre ideea că decontul acestuia abia începe, iar ultimul cuvânt de spus îl va avea justiţia internaţională. De altfel, avocatul Igor Popa a anunţat că, după consumarea cazului în instanţele naţionale, va ataca sentinţa la Strasbourg.

Din acest punct de vedere, pare curioasă referirea sa la recenta achitare de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fostului premier georgian Vano Merabişvili. Avocatul ex-premierului moldovean s-a arătat convins că şi clientul său de asemenea va fi declarat nevinovat.

Încălcarea articolului 18

Instanţa de la Strasbourg a considerat că, prin condamnarea fostului prim-ministru sub preşedinţia lui Mihail Saakaşvili, justiţia Georgiei a încălcat articolul 18 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Acesta nu permite aplicarea unor restricţii „decât în scopul pentru care ele au fost prevăzute”.

Magistraţii au concluzionat că politicianul georgian fusese privat de libertate pe durata anchetei din alte raţiuni decât cele ce rezultau din dosarul său. CEDO a constatat astfel că procesul intentat lui Merabişvili a avut un substrat politic şi a obligat statul să plătească despăgubiri.

Cum între cele două cazuri există asemănări, avocaţii lui Filat speră să-l scape cu bine din încurcătură. De bună seamă, judecata de la Tbilisi şi cea de la Chişinău au în comun mai multe hibe.

Contextul politic, anchetarea îndelungată a inculpatului în stare de arest, procesul nepublic şi multe altele trezesc suspiciuni că la mijloc e o reglare de conturi. O făcătură judecătorească. O tentativă de a-l scoate pe Filat ţap ispăşitor.

Handicapurile fostului lider al PLDM

Cu toate acestea, semnul egalităţii între cele două procese nu se poate pune. Între ele există o diferenţă capitală care se constituie într-o mare problemă pentru fostul lider al liberal-democraţilor moldoveni.

Merabişvili, spre deosebire de Filat, a fost arestat ca reprezentant al opoziţiei. Or, CEDO, când vine vorba de fostele republici sovietice cu justiţie selectivă, nu consideră corectă persecutarea opoziţiei în condiţiile în care reprezentanţii guvernării sunt absolviţi de pedeapsă.

Tocmai de aceea, bunăoară, Occidentul a cerut eliberarea Iuliei Timoşenko fără să-l intereseze dacă este ea vinovată cu adevărat sau nu. Ulterior, în treacăt fie spus, ex-premierul ucrainean a fost de asemenea achitată de CEDO care a invocat încălcarea aceluiaşi articol 18.

Privind lucrurile din acest unghi, fostul lider PLDM nu poate fi comparat nici cu Timoşenko, nici cu Merabişvili. El porneşte lupta pentru achitarea sa cu un handicap serios.

Vorba e că Vlad Filat fusese arestat nu ca reprezentant al opoziţiei, ci ca om al puterii. Iată de ce va fi dificil de demonstrat în instanţă că el este victima unei răfuieli politice.

Şi mai există un aspect imposibil de neglijat. Vani Merabişvili a făcut parte din echipa lui Mihail Saakaşvili care s-a remarcat printr-o campanie naţională de anvergură, puternic sprijinită şi finanţată de SUA, de combatere a corupţiei la toate nivelurile sistemului politic georgian, de jos până sus.

Vlad Filat, ca şi colegii săi din coaliţiile de guvernământ care s-au perindat la Chişinău de la 2009 încoace, au procedat exact pe dos. În ciuda retoricii europene, au sabotat de fapt emanciparea justiţiei şi au consolidat schemele de corupţie moştenite de la regimul Voronin.