Hotelul de elită al Chișinăului

ELEGANȚĂ // Cu o istorie de peste 100 de ani, este unul dintre cele mai vechi și moderne hoteluri ale Chișinăului. Dacă pe vremuri avea deschise 46 de camere, astăzi hotelul de lux „Suisse” are la dispoziție doar cinci apartamente

Situat în inima Chișinăului, fostul hotel „Suisse” a găzduit personalități celebre, din cea mai înaltă clasă, precum regele Serbiei Milan I, ministrul Instrucțiunii Publice din Rusia, ctitorul de școală și ministrul învățământului în Rusia țaristă, basarabeanul Leon Casso, scriitorii Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stere, istoricul Nicolae Iorga, pe Hristo Botev, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga și prozatorul francez Henri Barbusse. Tot aici, Maria Cebotari era invitată să cânte și, de multe ori, artista prefera să cineze acolo. Din 1950 și până în prezent, clădirea găzduiește Biblioteca Publică „B.P. Hasdeu”, „Suisse Guest House” și câteva apartamente private.

„Suisse”, ieri și azi

Dacă pe vremuri clădirea avea în total 46 de odăi, dintre care o parte erau date în chirie, astăzi, „Suisse Guest House”, înființat de un cetățean spaniol, este situat la etajul 2 din fosta clădire a hotelului „Suisse”. Hotelul este format din cinci apartamente, amenajate în mai multe stiluri, cum ar fi cel spaniol, parizian, african sau indian. În 1899, când hotelul se afla în proprietatea armeanului Nicolai Muracev, clădirea a fost renovată și modificată după planul întocmit de inginerul Lavrentie Lozinski. Camerele au fost amplasate la etaj, parterul a fost amenajat cu un restaurant și bucătărie, au fost construite scări pentru etajul doi, una festivă din marmură și alta din fontă. Tot la parter a fost amplasat un șir de spații comerciale, salonul fotografic al lui Evsei Ștein, magazinul de rame și tablouri al lui Alexandr Wolkenberg, frizeria lui Sereus și cofetăria lui Bakinski. Astăzi, la primul etaj, în fostul restaurant al hotelului, se află Biblioteca Publică „B.P. Hasdeu”, nume care îl poartă datorită faptului că, pe vremuri, când spațiile erau închiriate de Liceul de Băieți nr. 1, aici a învățat marele enciclopedist.

Clădirea hotelului, fostă casă de închiriat

Hotelul „Suisse” a funcționat până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, iar în anii 1946-1947 a fost reconstruit din temelie. În 1835, clădirile hotelului au fost concepute drept case de închiriat, construite de familia Monastârschi. La începutul anilor ’20 ai sec. al XIX-lea, în Chișinău erau cunoscute câteva case care ofereau asemenea servicii: casa familiei Gold, casa familiei Isaev, casa armeanului Antonie, casa negustorului Naumov, pensionul pentru femei al lui Miller și Etner. Sistemul hotelier din regiune a evoluat odată cu adoptarea Regulamentului din 14 mai 1821 cu privire la activitatea hotelurilor, restaurantelor, cafenelelor și hanurilor. Conform Regulamentului, fiecare solicitant de a-și deschide un hotel avea dreptul să-și aleagă locul unde să fie construit.

În chiria guvernatorului Basarabiei

Istoria arată că povestea clădirii hotelului „Suisse” începe în 1834, după confirmarea planului de sistematizare urbană a Chișinăului. Atunci, terenul din partea de vest a orașului a fost destinat construcțiilor. Unul din proprietarii unui astfel de teren a fost Ivan Monastârschi, funcționar la Consistoriul Duhovnicesc din Basarabia, care în 1835 a inițiat construcția unui edificiu cu două etaje, la intersecția străzilor de astăzi Ștefan cel Mare și Bănulescu-Bodoni. Casa a fost proiectată în două nivele, iar construcția s-a efectuat în două faze, în perioada 1835-1844. Printre chiriași a fost și guvernatorul Basarabiei, Pavel Fedorov. În această clădire se afla și Vistieria Gubernială. Între anii 1846-1862, o parte din spațiile clădirii a fost arendată de către Gimnaziul de băieți și pensionul pentru copiii nobilimii basarabene. În această perioadă, aici și-au făcut studiile un șir de personalități marcante, precum Bogdan Petriceicu Hasdeu, Zamfir Arbore, arhitectul P. Gasket, directorul Școlii Reale N. Codreanu, primarul Karl Schmidt și alții.

La 29 martie 1865, Eparhia Chișinăului achiziționează spațiul, anterior închiriat pentru Seminarul Teologic, la prețul de 3 700 de ruble, iar din 1866 sediul aparține în totalitate instituției. Din motive că spațiul era inadecvat pentru studii, se decide oferirea lui în chirie, iar cu banii din arendă și creditul acordat de Congresul Eparhial să fie construită o nouă clădire pentru Seminar.

Hotelul unui elvețian și al unui armean

De-a lungul anilor, clădirea hotelului a avut diverși arendași. Printre primii a fost elvețianul Charles Thomas Selouidenis, care a arendat spațiul pentru o perioadă de 12 ani, din 15 iulie 1874. După o restaurare complexă, edificiul hotelier își începe activitatea sub denumirea de hotelul „Suisse”, numele Elveției în franceză. Se spune că proprietarul ar fi avut rădăcini în Franța. După ce a expirat contractul elvețianului, clădirea/hotel a fost închiriată de comerciantul Dumitru Babiev, pentru o perioadă de zece ani. Din motive de boală, acesta administrează hotelul până în anul 1892, ulterior proprietar a devenit fiica acestuia, Elena Dobronravova.

În anul 1894, noul proprietar al hotelului devine armeanul Nicolai Muracev, care a arendat clădirea pe un termen de zece ani, din 15 iulie 1897. Conform contractului, noul proprietar trebuia să achite o sumă de 6 mii de ruble, arenda pentru primii doi ani, iar pentru următorii ani - câte 7 000 de ruble. În total, pentru lucrările de renovare, armeanul a investit aproximativ 19 mii de ruble. După ce a expirat contractul de închiriere al lui Nicolai Muracev, clădirea hotelului a fost dată în administrarea unui reprezentant al clerului.

Portarul - polonez, menajera - moldoveancă

Documentele istorice arată că Nicolae Iorga a scris cu drag despre hotelul „Suisse” și a vorbit despre portarul care ar fi fost polonez, iar menajera - o moldoveancă de lângă Chișinău. Colaboratorii bibliotecii ne-au spus că și astăzi s-au păstrat decorațiile interioare, iar încăperea fostului restaurant al hotelului nu a fost modificată. Restaurantul avea pereții albi și draperii mari, albastre. Locul din bibliotecă, de unde se iau astăzi cărțile pentru studiu, era rezervat pentru accesul ospătarilor, iar în arhiva bibliotecii, unde sunt depozitate volumele, se afla cândva bucătăria.

Declarație:

Tamara Nesterov, arhitect, doctor în studiul artelor, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei:

Această clădire nu este una istorică, dar pentru construcția ei s-a folosit schema unei clădiri istorice. Inițial, au fost trei ferestre mari, iar la mijloc un balcon. Acum sunt cinci ferestre mari și la mijloc un balcon. Partea de jos era utilizată pentru utilități comerciale, iar partea de sus era hotel. Arhitectura a fost păstrată și este în stilul neoclasic rus. Este bine că astăzi este în funcțiune, iar deschiderea acestui hotel este binevenită, cu atât mai mult că imobilul a avut aceeași destinație și pe timpuri.