10:28:18 19.03.2024
Stiri

ISTORIE // Chișinăul la 579 de ani: Ce înseamnă DENUMIREA orașului

Social 14.10.2015 11:48 Vizualizări23455 Autor: Daniela Hadei
ISTORIE // Chișinăul la 579 de ani: Ce înseamnă DENUMIREA orașului


EVOLUȚIE // De la sătuc, la moșie boierească și moșie mănăstirească, la târg și apoi orășel, Chișinăul este astăzi capitala și cel mai important oraș din R. Moldova

Anul acesta se împlinesc 579 de ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău, iar pe data de 14 octombrie este sărbătorit hramul orașului, când este prăznuită sărbătoarea bisericească Acoperământul Maicii Domnului.

Pentru prima dată, Chişinăul a fost atestat la 17 iulie 1436, iar a doua menţiune documentară datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate semnat de Ştefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său, Vlaicu, o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader, feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti.

Documentul mai spune că Chişinăul, cu întreaga sa moşie şi cu moara, este dat boierului Vlaicu şi tuturor urmaşilor săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti.

Ce spune numele „Chișinău”

După cum scrie Andrei Eșanu în lucrarea „Chișinău, file de istorie”, Chişinăul este unul din puţinele oraşe al cărui nume nu a suferit schimbări majore de-a lungul timpului. Unii cercetători spun că denumirea Chişinăului provine de la cuvântul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”.

Potrivit lor, Chişinăul era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei şi moldoveni. O altă teorie spune că cuvântul Chişinău derivă de la Câşla nouă - târla nouă de oi, denumire care vine din prima jumătate a sec. al XlX-lea, pe când în partea de sus a oraşului era o târlă de oi, iar în jurul ei s-ar fi construit încet bazele orașului Chișinău.

Alte date spun că numele Chişinăuprovine de la Keşene, din limba tătărească - capelă pe mormânt, sau Keşen - mănăstire. Această teorie s-ar baza pe un act din 1420, care spune că în Chişinău erau în vremurile de atunci mai multe mănăstiri.

Așezări din Epoca de Piatră

Arheologii au descoperit pe teritoriul Chișinăului mai multe aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră. Asemenea aşezări au fost identificate pe teritoriul cartierelor din sectorul Telecentru, în zona străzii Malina Mică.

De asemenea, tot acolo au fost identificate și staţiuni umane din epoca timpurie a fierului, secolul al X-lea - al VIII-lea î.Hr. De la începuturi, Chișinăul nu se deosebea cu nimic de satele din jurul lui.

O serie de acte din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea ne arată că Chişinăul era un simplu sat, care nu juca niciun rol în viaţa politică şi economică a Moldovei. În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul, Tighina, Lăpuşna și Soroca.

Aceasta înseamnă că Chişinăul n-avea nicio importanţă în vremurile respective şi că el depindea de conducerea din Lăpuşna. Abia în actele de la începutul secolului al XVIII-lea se vede că Chişinăul figurează deja ca târg.

Buiucani, printre primele localități

Dintre cele mai vechi localităţi din zona istorică a Chişinăului face parte şi satul Buecani, sectorul Buiucani de astăzi, care exista cel puţin încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Ulterior, în vecinătatea acestuia au apărut și alte sate, Gheţioani, Vovinţeni, Munceşti, Schinoasa. Istoria Chişinăului de mai târziu este strâns legată de cea a satelor menţionate. Acestea, pe parcursul sec. al XVIII-lea - al XIX-lea, au devenit suburbii ale Chişinăului.

Aceleaşi denumiri de sate s-au păstrat până în prezent, doar că în calitate de denumiri ale unor sectoare şi străzi ale Chişinăului. Pe parcursul ultimului sfert al sec. al XVII-lea şi prima jumătate a sec. al XVIII-lea, Chişinăul devine un important centru comercial al ţării, în care se consolidează comerţul permanent de iarmaroc. Apare comerţul stabil susţinut de cârciumi şi dughene ale unor neguţători din partea locului, precum şi ale mănăstirilor şi episcopiilor.

Cercetările din ultima vreme au arătat că, în general, mănăstirile erau foarte active în comerţul de la oraşe.

Vornici și pârcălabi

Pe întreg parcursul existenţei sale ca localitate rurală, Chişinăul, ca şi multe alte sate din Ţara Moldovei, fiind moşie boierească, apoi mănăstirească din 1641, atunci când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii „Sfânta Vineri” din Iaşi, administrația locală era condusă de un vornic de sat.

Creşterea puterii economice a Chişinăului şi transformarea sa în târg în anii ’50-’60 ai sec. al XVII-lea, apoi trecerea sa în categoria orăşelelor şi oraşelor ţării a impus anumite schimbări în formele de administrare a localităţii.

Astfel, din această perioadă a crescut rolul dregătoriei de vornic al Chişinăului. Primul vornic cu funcţii administrative a fost atestat documentar la 9 februarie 1668, fiind vorba de „Panfil vornicul de Chişinău”, care figurează în calitate de martor într-un zapis de vânzare-cumpărare.

În scurta vreme, titlul de „vornic” a fost schimbat în „pârcălab”.

Vama din Lăpușna, mutată la Chișinău

În timp ce Chișinăul era doar un simplu sat, vama cea mai importantă din Moldova se afla pe teritoriul Lăpușnei. Cu timpul însă, aceasta a fost stabilită la Chişinău. Activitatea vămii domneşti subordona şi controla serviciile poştale, vama domnească şi serviciul poştal reprezentau o singură instituţie şi erau situate în perimetrul actualului cartier Poşta Veche al Chişinăului.

Treptat, se pare, între sec. al XVIII-lea și al XIX-lea, în zona vămii şi a poştei din preajma Chişinăului a apărut o mică aşezare rurală situată pe moşia banului Dimitrie Râşcanu, cu denumirea Poşta Veche. Chişinăul şi-a schimbat cu mult aspectul general în anii ’50-’70 ai sec. al XIX-lea, când l-a avut ca arhitect al oraşului pe Alexander Bernardazzi. El a participat activ la lucrările de proiectare a unor străzi şi cartiere, la lucrările edilitare, la cele de pavare a străzilor, la proiectarea şi construcţia apeductului Chişinăului.

Construcția căii ferate, un eveniment important

Un eveniment semnificativ în istoria Chişinăului a fost construcţia căii ferate. În 1871 este construită gara, iar în luna august a aceluiaşi an a fost deschisă circulaţia trenurilor pe linia Chişinău-Tiraspol.

Deşi foarte încet, continuau să fie efectuate lucrări de amenajare a oraşului. Către începutul sec. al XX-lea, Chişinăul avea 12 pieţe, cinci grădini publice, 142 de străzi, în total erau 8 410 case, dintre care un procent mic de case cu etaj.

În 1892 a fost dată în exploatare prima tranşă a apeductului orăşenesc, iar în 1910 era pavată o treime din străzile oraşului. La sfârşitul sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea apar mai multe instituţii medicale, farmacii.

În 1880, pe strada centrală a oraşului este construită o linie de tramvai cu tracţiune cabalină, care din 1913 este trecută la tracţiune electrică. În anii ’70-’80, Chişinăul continuă dezvoltarea sa extensivă. În timp capitala, R. Moldova a evoluat considerabil.


Stiri relevante

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

15.03.2024 09:11 Nicolae Negru Nicolae Negru // Raportul lui Dorin R...

11.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Cât de naivă e „șefa...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md