Vlad Filat: „Vom veni cu iniţiativa de semnare a unui Pact național pentru o Moldovă europeană”
Interviu acordat Ziarului NAȚIONAL de către Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM)
Dle Filat, R. Moldova se apropie de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în cadrul căruia urmează să fie parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Fiind în funcția de prim-ministru, ați relansat, practic, acest proces în 2010. Vă amintiţi cum a fost la început?
Sigur că da, pentru că asemenea lucruri nu se uită. Eu menţionam într-un material de presă publicat recent că, în aceste zile, în una din desele mele vizite în teritoriu, m-am apucat să răsfoiesc din notiţele pe care le-am făcut în perioada când am deţinut funcţia de prim-ministru. Şi am găsit notiţele mele din prima vizită întreprinsă la Bruxelles în calitate de prim-ministru pe 29 septembrie 2009, în cadrul căreia am ţinut un discurs în cadrul sesiunii comune a Comitetului pentru Afaceri Externe şi a Delegaţiei pentru relaţiile cu R. Moldova ale Parlamentului European, dar şi am avut întrevederi bilaterale cu oficiali din cadrul Parlamentului European, ai Comisiei Europene şi NATO. Atunci, pentru prima dată le-am vorbit oficialilor europeni direct despre opţiunea europeană a Republicii Moldova, despre ireversibilitatea procesului de reformare şi democratizare a ţării noastre.
Am găsit şi notiţe despre vizita întreprinsă la Chişinău, în luna octombrie 2009, de către Carl Bildt, ministrul de Externe al Suediei, ţară care deţinea la acea perioadă Preşedinţia în UE. Atunci, în cadrul unei conferinţe comune pe care am avut-o, s-a anunţat pentru prima dată că, în ianuarie 2010, Moldova şi UE încep negocierile oficiale pe marginea Acordului de Asociere, lucru care s-a întâmplat ulterior. Tot în ianuarie 2010, a fost semnat Programul „Compact” (în cadrul vizitei pe care am întreprins-o în SUA) şi a intrat în vigoare Memorandumul cu FMI. Apoi, a urmat evenimentul de excepţie de la Bruxelles din martie 2010, când Moldova a reuşit să obţină, în cadrul Programului Rethink-Moldova, circa 2,6 mlrd. de dolari SUA pentru dezvoltarea sa. Acest eveniment a coincis cu perioada când am reuşit să depăşim recesiunea economică, fapt care ne-a permis ulterior să avem o creştere economică impresionantă – una dintre cele mai mari din regiune.
A urmat luna iunie 2010, când au fost lansate, în cadrul unei vizite pe care am întreprins-o la Luxemburg, negocierile pe marginea liberalizării regimului de vize, eveniment după care am demarat un amplu proces de ajustare a legislaţiei naţionale la rigorile europene.
Cum a avansat relația R. Moldova cu UE în perioada anilor 2011-2012?
Anii 2011 şi 2012 au fost caracterizaţi de un enorm volum de lucru depus în vederea negocierii Acordului de Asociere, Acordului privind Zona de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător şi realizării Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. În această perioadă, am fost într-un contact permanent cu partenerii noştri de la Bruxelles, iar ţara noastră a fost vizitată practic de întreaga conducere de vârf a structurilor europene (Jose Manuel Barroso, Catherine Ashton, Jerzy Buzek, Herman van Roumpuy), de majoritatea comisarilor europeni, dar şi de lideri ai statelor partenere ale Republicii Moldova în realizarea obiectivelor propuse. Fiecare vizită a însemnat un eveniment aparte, care merită un loc de cinste în istoria contemporană a Republicii Moldova, la fel ca şi fiecare eveniment ce a avut loc în această perioadă în interiorul ţării noastre.
Toate aceste evenimente arată cât de lung şi anevoios a fost drumul spre Summitul de la Vilnius, dar noi am reuşit să-l parcurgem şi acum suntem în ajunul unui eveniment extrem de important pentru ţara noastră – parafarea Acordului de Asociere cu UE.
Evenimentul din 3 noiembrie din Piaţa Marii Adunări Naţionale a făcut şi el parte din scenariul apropierii de Summitul de la Vilnius…
La 3 noiembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a avut loc un eveniment cu adevărat istoric – în premieră de la marile adunări naţionale de acum mai bine de două decenii, circa 117 mii de oameni au venit pentru a susţine integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru a spune un „Da” hotărât unui viitor liber, democratic, european, prosper. Această acţiune a demonstrat încă o dată că opţiunea europeană este predominantă în societatea moldovenească, că noi, cei care reprezentăm puterea în Republica Moldova, avem mandatul poporului pentru realizarea acestui important obiectiv. De asemenea, acţiunea respectivă a fost un răspuns pe măsură dat forţelor revanşarde care încearcă să ancoreze Republica Moldova în trecut, să împiedice dezvoltarea ţării noastre pe o cale firească.
Acţiunea în susţinerea integrării europene din Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost şi un semnal clar transmis partenerilor noştri din exterior, şi anume că Republica Moldova este mai decisă ca oricând să continue calea de dezvoltare aleasă.
În timpul acelei acţiuni, m-am simţit mândru că sunt unul din acei peste 117 mii de oameni care au venit în PMAN pentru a-şi exprima susţinerea faţă de ideea de integrare europeană, dar şi unul dintre cei care susţin integrarea europeană a R. Moldova, dar, din diferite motive, nu au putut veni în PMAN pe 3 noiembrie.
Să ne așteptăm şi la alte acţiuni cu caracter mobilizator în ajunul Summitului de la Vilnius?
Da, în zilele următoare vom veni cu iniţiativa de semnare a unui Pact național pentru o Moldovă europeană. Această iniţiativă are la bază câteva constatări generale, dar foarte importante: faptul că obiectivul strategic al R. Moldova este aderarea la UE, fapt confirmat prin Hotărârea Parlamentului din 2005; faptul că Summitul de la Vilnius reprezintă o șansă istorică pentru R. Moldova; faptul că numai integrarea europeană ne oferă perspectiva clară de modernizare a țării; faptul că acest obiectiv este puternic sprijinit de cetățeni, care şi-au expus clar opinia la Adunarea din 3 noiembrie 2013.
Venim cu această inițiativă într-un moment crucial pentru destinul Moldovei și considerăm drept un imperativ incontestabil consolidarea tuturor forțelor politice, indiferent de orientare, viziuni și divergențe doctrinare, consolidarea tuturor organizațiilor societății civile, indiferent de domeniul de activitate, consolidarea tuturor cetățenilor, indiferent de apartenența etnică și limba vorbită. Este necesară coeziunea întregii societăți: a elitelor, a forțelor politice, a societății civile, a cetățenilor!
Ce scop vă propuneţi prin această iniţiativă?
Scopul major al semnării acestui Pact constă în promovarea ideii europene în calitate de idee naţională, consolidarea întregii societăți în jurul proiectului european, construirea statului european Republica Moldova. Suntem convinşi că semnarea acestui Pact va impulsiona mișcarea noastră pe itinerarul european.
Dle Filat, ce va urma după Vilnius, la ce să se aștepte cetățenii R. Moldova?
Spuneam recent, în cadrul unei întrevederi cu un grup de jurnalişti străini, că Moldova este pe calea cea bună, iar efortul depus se materializează în rezultate palpabile. La Vilnius urmează să parafăm Acordul de Asociere, care prevede şi crearea Zonei de Liber Schimb cu UE. Textul acestui document este unul bun, dar trebuie să înţelegem că etapa post-Vilnius va fi una complicată. Va trebui să muncim şi mai mult pentru a semna acest Acord. Obiectivul de integrare europeană este unul vital şi nu are alternativă, iar noi avem datoria să asigurăm ireversibilitatea procesului de integrare europeană.
Vă mulţumim.
Rusia lasă transnistrenii în frig și întuneric, în pragul noului an! Vicepreședintele Parlamentului: „Vom avea grijă de toți cetățenii. Guvernul are soluții. Vom trece cu bine peste această iarnă, ultima în care mai putem fi șantajați energetic!”
Companii aeriene din mai multe state îşi suspendă temporar zboruri către Rusia: Putin îi cere scuze președintelui azer pentru incidentul aviatic soldat cu zeci de morți
Moscova acuză Chișinăul de rusofobie și amenință cu un „scenariu similar” ca în Ucraina. MAE: „Spre deosebire de Federația Rusă, R. Moldova respectă în totalitate drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate sau limbă”