Virgiliu Mărgineanu: „Cineaștii autohtoni depun eforturi maxime...”
NECESITATE // „Este indispensabilă apariția Centrului Național al Cinematografiei și alocarea unui buget anual pentru dezvoltarea domeniului cinematografiei în Moldova”
Cel mai grandios Festival de Film Documentar din Republica Moldova se va desfășura în perioada 12-18 mai la Chișinău. Mai multe despre noutățile festivalului, implicarea cineaștilor autohtoni și viitorul cinematografiei ne spune Virgiliu Mărgineanu, directorul FIFD CRONOGRAF.
Dle Mărginenu, Festivalul CRONOGRAF, ajuns la a 12-a ediție, este unul dintre cele mai longevive festivaluri din Republica Moldova. Cum reușiți să-l mențineți și să ne surprindeți an de an?
Festivalul există datorită eforturilor și insistenței noastre, a echipei de organizare din cadrul OWH Studio, dar și a partenerilor care ne susțin întotdeauna. Vă spun sincer, nu este deloc ușor, ba chiar e foarte greu să organizezi un eveniment de o asemenea amploare, dar cu fiecare ediție devenim mai buni și avem rezultate frumoase, iar asta ne dă puteri să creștem.
Care sunt noutățile acestei ediții a festivalului?
CRONOGRAF are noutăți în fiecare an. Una dintre noutățile acestei ediții este că ne-am extins, iar proiecțiile de film vor avea loc în șase locații din Chișinău concomitent. Locația principală unde vor avea loc filmele din concurs este Centrul Cultural „Odeon”.
În același timp, așteptăm cinefilii la Tipografia 5, într-o atmosferă informală, acolo veți putea urmări în fiecare seară, de pe 14 până pe 17 mai, un program special de filme „Filmul ca motor al transformărilor sociale”. Tot la Tipografie veți putea descoperi festivalul internațional de scurtmetraje cu buget redus sau fără buget „ClipAward” din oraşul Mannheim, Germania, înfrăţit cu capitala noastră. De asemenea, vor fi organizate masterclassuri pe teme cinematografice, ele vor avea loc la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
O altă noutate a acestei ediţii a FIFD CRONOGRAF sunt proiecţiile în aer liber. Ele se vor derula în Scuarul Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM) şi la Apartamentul Deschis în fiecare seară cu începere de la ora 21.00. Accesul la aceste proiecţii este gratuit. În acest an avem şi proiecţii nocturne pentru iubitorii neobosiţi de film. Pe 16 mai, în cadrul „Nopţii Muzeelor”, vom proiecta câteva producţii cu tematică istorică la cinemateca Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Publicul va avea parte în acest an și de producții autohtone. Cum credeți că a reușit să se animeze cinematografia autohtonă?
Vreau să vă spun că acest fapt demonstrează încăpățânarea cineaștilor. Ei dovedesc că vor să facă film și, în pofida faptului că nu există fonduri destinate dezvoltării cinematografiei, că nu sunt susținuți, le reușește. Cineaștii autohtoni depun eforturi maxime ca să demonstreze că în Republica Moldova se poate face film.
La această ediție a festivalului vor participa și cineaștii tineri. Ce potențial se prevede în viitorul cinematografic?
Cunoaștem că cinematografia este un domeniu costisitor și fără intervenția statului pe termen lung acesta nu poate exista, de aceea afirm încă o dată că este indispensabilă apariția Centrului Național al Cinematografiei și alocarea unui buget anual pentru dezvoltarea domeniului cinematografiei în R. Moldova.
Noutatea festivalului este programul special „Filmul ca motor al transformărilor sociale”. Care este scopul acestui program?
Da, într-adevăr, una dintre noutățile festivalului este acest program. În colaborare cu FIFD CRONOGRAF, Culture.pl va prezenta o selecție de proiecții și ateliere de lucru. Filmele selectate pentru acest program abordează probleme politice și sociale de primă importanță cu care ne confruntăm în prezent, oriunde ne-am afla – reprezentând nu doar o serie de subiecte importante, ci și o largă varietate de stiluri cinematografice.
Aceste filme nu oferă răspunsuri la problemele pe care le tratează. Mai degrabă, încearcă să confere o față umană aspectelor vizate, într-o încercare de a scoate discuțiile din domeniul dezbaterii politice abstracte și a le aduce pe scena vieții reale a cetățenilor din întreaga lume – din China sau Franța, din Bolivia sau R. Moldova, El Salvador, Polonia și alte țări. Proiecțiile vor fi însoțite de ateliere de lucru, sesiuni de întrebări și răspunsuri, precum și discuții deschise purtate în jurul unor probleme sociale presante cu care se confruntă societățile contemporane.
Ce dificultăți întâmpinați de la ediție la ediție?
În general, procesul de organizare a festivalului este unul dificil. Se investesc foarte multe resurse, atât umane, de timp, cât și financiare. Începând de la procesul de preselecție a filmelor, care durează câteva luni, în care juriul vizionează un anumit număr de pelicule (în acest an au fost mai mult de 300 de filme) și terminând cu săptămâna în care se desfășoară proiecțiile filmelor în concurs, premierele și toate celelalte evenimente din cadrul festivalului, fiecare activitate, proces este dificil în felul său.
De ce credeți că filmul documentar e mai puțin popular decât cel de ficțiune?
În filmul de ficţiune, regizorul gândeşte ceva despre realitate, are o anumită viziune şi inventează o poveste, dar şi un limbaj audiovizual cu care să transmită cât mai eficient aceste gânduri. În filmul documentar, autorul face acelaşi lucru, doar că singura diferenţă este că nu inventează, dar descoperă (găseşte) povestea. Deosebirea dintre aceste două tipuri de film o face posibilitatea de planificare a producției. Un film documentar ideal ar fi acela în care acţiunea nu este planificată deloc, ceea ce este aproape imposibil. Filmul de ficțiune este mai popular și prinde mai bine la public, deoarece tuturor ne place să visăm, iar realitatea, care este reflectată în filmul documentar și care de cele mai multe ori e una dură, preferăm să o evităm.
Festivalul a devenit unul de amploare, dar este specializat. Va deveni CRONOGRAF-ul un festival generalist peste ani?
În acest an avem 11 premiere de film în cadrul CRONOGRAF-ului, cinci dintre aceste filme sunt de ficțiune, probabil peste ani numărul lor va crește. Ceea ce putem spune sigur este că festivalul se va dezvolta în continuare, se va extinde și va căpătă noi dimensiuni.
Vă așteptăm la CRONOGRAF, ecranul unde realitatea devine artă!
Vă mulțumim!
Un muncitor a căzut în groapa șantierului, la Ciocana
Intenționa să ajungă în Europa, tranzitând ilegal Republica Moldova: Un ucrainean a fost reținut de către polițiștii de frontieră
Profirie Skramtai, un cunoscut dirijor din R. Moldova și fost conducător al Corului „Doina”, s-a stins din viață în Lituania