VIDEO // L.C.Kovesi: Nu cedăm! Noi ne luptăm cu mafia şi nu o să ne lăsăm

Sursa: ziare.com

„E un asalt asupra DNA, pentru că eficiența DNA îi disperă pe unii, care vor ca noi să nu ne mai facem treaba. De aceea, suntem atacaţi, de aceea, mafia ne atacă, de aceea, sunt presiuni, de aceea, sunt hărţuiri.

Dacă nu investigăm pe nimeni, dacă nu ne atingeam de nimeni, toată lumea ne lăuda şi ar fi fost foarte bine. Nu o să cedăm. Eu nu o să cedez. O să ne continuăm treaba, cât vom fi lăsaţi, pentru că noi ne luptăm cu mafia”, afirmă procurorul şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, într-un interviu acordat Ziare.com.

Cele mai importante declaraţii ale procurorului şef DNA:
• Între 1 ianuarie 2016 - 1 iulie 2017 am avut din partea CSM, prin Inspecţia judiciară, peste 120 de controale. Nu s-au găsit disfuncţionalităţi, în ceea ce priveşte activitatea noastră.
• Nu am fost solicitată de ministrul Justiţiei să dau niciun fel de explicaţii cu privire la cele întâmplate în ultima vreme în DNA.
• Nici eu, nici procurorii de caz nu am greşit în cazul OUG 13. În situaţii similare, DNA a procedat la fel. Nu am investigat oportunitatea adoptării unui act normativ.
• Avem o problemă a resurselor umane, nu am reuşit să acoperim în totalitate tot ceea ce făceam anterior cu sprijinul serviciilor de informaţii.
• Nu mai vorbesc cu fostul soţ din ziua divorţului. Nu protejez pe nimeni niciodată.
• Nu am niciun fel de informaţie, date, probe că s-au fraudat alegerile. Dacă aveam o astfel de informaţie, aş fi fost prima care aş fi deschis un dosar penal şi aş fi verificat.
• Aştept să primesc răspuns de la CSM să îmi spună dacă un procuror sau un judecător este obligat să se ducă să răspundă în faţa Parlamentului.

Începe un control de fond la DNA. Aveţi emoţii în privinţa rezultatelor?

Nu am emoţii. Perioada controlului vizează 1 ianuarie 2016 - 1 iulie 2017. Anul 2016, din punctul de vedere al parametrilor de calitate, a fost cel mai bun de la înfiinţarea instituţiei.

Domnul ministru Toader spune că DNA nu a fost controlat de ani mulţi. De când nu a fost controlat DNA?

Dacă ne raportăm la perioada pentru care suntem acum controlaţi, am avut din partea CSM, prin Inspecţia Judiciară, peste 120 de controale. Au fost 126 de controale pe chestiuni punctuale şi opt controale tematice. Nu s-au găsit disfuncţionalităţi, în ceea ce priveşte activitatea noastră.

Ce înseamnă controale tematice?

Spre exemplu: au fost verificate anumite dosare, modul în care procurorii au respectat dispoziţiile legale, modul în care au soluţionat dosarele vechi, în care DNA a comunicat public în relaţiile cu presa.

Există percepţia că anumite dosare trenează, de exemplu EADS, şi altele înaintează rapid, de exemplu „Bombonica”. De ce aceste diferenţe de ritm?

Nu comentez dosare particulare. Cauzele obiective pentru care cauzele nu se soluţionează sunt verificate de procurorii cu funcţii de conducere periodic. În şedinţa aceea (vezi prima parte a interviului) s-a discutat despre dosare care sunt de mai mult de un an de zile în DNA şi nu au fost soluţionate.

Avem dosare care pot fi soluţionate rapid şi dosare care sunt complexe, presupun multe audieri, multe ridicări de documente, comisii rogatorii, asistenţă judiciară în alte state. Dar motivul pentru care un dosar nu a fost soluţionat a fost verificat şi de Inspecţia Judiciară, este verificat şi de procurorii cu funcţii de conducere din DNA tot timpul.

Susţineţi că nu există dosare ţinute la sertar în mod voluntar?

Nu există dosare lăsate în nelucrare intenţionat. Dacă un procuror cu funcţie de conducere constată că nu s-a lucrat ritmic într-un dosar, de exemplu, nimic timp de 30 de zile, şi s-a mai întâmplat, are posibilitatea să-l dea altui procuror. Şi au fost situaţii când s-au redistribuit dosare şi pentru că un procuror a fost prea încărcat sau avea cauze complexe. De aceea, se verifică periodic situaţia dosarelor aflate în lucru.

Este adevărat că o parte, cel puţin dintre inspectorii care vor controla DNA, sunt apropiaţi ai dnei Oana Schimdt Hăineală, fost secretar de stat în Cabinetul Iordache şi audiată în chestiunea OUG 13?

Nu comentez.

Există vreun inspector al Inspecţiei Judiciare, inclusiv cei cu funcţii de conducere, care să fie în acest moment anchetat de DNA?

Nu. Categoric, nu.

În ce relaţie sunteţi cu ministrul Tudorel Toader? Aţi avut o explicaţie cu domnia sa în urma scandalurilor recente?

Avem o relaţie instituţională, nu am fost solicitată să dau niciun fel de explicaţii. Am avut o singură întâlnire, când a fost acea evaluare legată de decizia CCR. În rest, nu mi s-a cerut niciun punct de vedere, nicio explicaţie cu privire la cele întâmplate în ultima vreme în DNA.

Deci dl Toader nu v-a pus nicio întrebare referitoare la înregistrări, la tensiunile din ultima vreme?

Nu, nu am avut nicio discuţie din primăvară.

Acum consideraţi că aţi greşit în cazul OUG 13, dvs personal şi procurorii de caz?

În niciun caz. Nici eu, nici procurorii. Dosarul a fost înregistrat ca urmare a unei plângeri penale cu care am fost sesizaţi. La primele verificări, s-a constatat că ea nu întrunea condiţiile prevăzute de Codul de Procedură Penală, s-a restituit pe cale administrativă pentru a fi completată, persoana care a făcut plângerea a revenit.

Noi am primit o plângere penală pe care, potrivit legii, nu o putem refuza, am înregistrat-o, a fost repartizată unor procurori. În conformitate cu practica ICCJ, noi trebuie să facem o minimă anchetă efectivă. Nu putem primi o plângere şi să scriem pe ea „nu se dovedeşte”. Trebuie să facem un minimum de verificări, ceea ce s-a întâmplat şi în acest caz. S-au făcut nişte audieri de martori, s-au ridicat nişte înscrisuri.

În situaţii similare, DNA a procedat la fel. Sunt trei dosare soluţionate în ultimii cinci ani în care s-a făcut plângere pe acea stare de fapt, s-a înregistrat, s-au făcut verificări, după care s-a dat soluţie. Starea de fapt fiind suspiciunea comiterii unor fapte penale, legate de adoptarea unui act normativ.

Dar să fie clar: noi nu am investigat oportunitatea adoptării unui act normativ. Noi am verificat anumite infracţiuni care s-au comis în legătură cu pregătirea şi elaborarea unor acte normative. Oportunitatea actului normativ nu era treaba noastră.

Dar în situaţii similare s-a procedat la fel. Noi am respectat dispoziţiile legale. La momentul în care CCR s-a pronunţat, acel dosar avea deja soluţie dată la DNA. Este imposibil să îi ceri unui procuror să prevadă ce dispoziţie dintr-o lege va fi declarată neconstituţională.

Nu a fost vorba despre o neconstituţionalitate, ci despre un conflict.

Eu vorbesc la modul general. Nu comentez decizia CCR. Acea decizie, din momentul în care a fost anunţată şi publicată în Monitorul Oficial, a fost respectată în totalitate.

În lumina acelei decizii, miniştrii au căpătat imunitate în ceea ce priveşte procesul de elaborare şi adoptare a actului normativ?

Nu vreau să comentez decizia şi nici nu vreau să mă antepronunţ, pentru că este posibil să avem în lucru anumite situaţii sau să primim plângeri care privesc asemenea situaţii. Decizia e publică, fiecare procuror va studia dacă se aplică sau nu.

Totuşi, dacă un ministru ia şpagă pentru a promova o OUG, poate fi anchetat de DNA?

Nu doresc să comentez situaţii ipotetice.

Pe înregistrare sunteţi auzită spunând că vă asumaţi ancheta OUG 13. Dacă aţi spus asta, ce vă asumaţi?

Este un fragment scos dintr-un context mai larg în care spun că îmi asum ceea ce au făcut procurorii DNA, în sensul că au respectat legea în totalitate.

A existat recent o achitare de răsunet, a domnului Ruşanu, după ce a petrecut șapte luni în arest preventiv. Este un eşec al DNA pe care vi-l asumaţi?

Este o decizie judecătorească, nu comentez, pot doar să vă spun că la sfârşitul fiecărui an, soluţiile în care se dispune achitarea sunt analizate pentru a stabili motivele. Spre exemplu, anul trecut, ele au vizat modul de interpretare a unor decizii ale CCR, faptul că anumite fapte au fost dezincriminate, modul de interpretare a probelor. În fiecare caz, trebuie să verificăm dacă soluţia de achitare e imputabilă procurorului.

Până la urmă, aceste soluţii de achitare ne arată sănătatea sistemului de justiţie din România. Noi am fost criticaţi de unii că procentul de achitări e foarte mic, 10% la începutul anului, şi acest lucru înseamnă că punem presiune pe instanţă. Alţii, dimpotrivă, ne-au criticat că acest 10% e un procent foarte mare.

Aceste achitări ne arată că dosarele se judecă pe probe, administrate în faza de urmărire şi în faza de judecată. Când un judecător pronunţă o soluţie definitivă de achitare, rolul nostru de judecători este să analizăm dacă procurorul a greşit şi dacă sunt situaţii imputabile să eliminăm pe viitor asemenea vicii.

Poate exista achitare, fără să fi greşit procurorul?

Noi verificăm acest lucru în fiecare an. Oricine are îndoieli în privinţa modului în care un procuror a instrumentat un dosar se poate adresa Inspecţiei Judiciare. Există situaţii în care achitarea să fie imputabilă procurorului sau nu.

Cum colaboraţi cu SRI?

Colaborăm instituţional ca până acum. Avem doar întâlniri instituţionale, respectăm în totalitate dispoziţiile legale, colaborarea vizează doar acele activităţi pe care le putem desfăşura după decizia CCR, să primim sesizări sau informări. Colaborarea se desfăşoară la fel şi cu Ministerul de Interne, şi cu Poliţia.

Va întreb la fiecare interviu, o fac şi acum: în ce măsură aţi reuşit să compensaţi absenţa suportului tehnic din partea SRI? Şi mă refer mai mult la filaje şi interceptări ambientale decât la interceptările telefonice.

În primul rând, avem o problemă a resurselor umane, am alocat foarte multe pentru a implementa măsurile de supraveghere tehnică, nu am reuşit să acoperim în totalitate tot ceea ce făceam anterior cu sprijinul serviciilor de informaţii.

Cred că, din punctul de vedere al tacticii şi al investigaţiilor pe care le avem, nu este oportun să spun public dacă nu reuşim pe anumite aspecte. Nu vreau să anunţ public ce putem face şi ce nu putem face din punct de vedere tehnic, pentru că atunci cei pe care îi urmărim şi-ar putea lua măsuri de precauţie.

La precedentul interviu îmi spuneaţi că DNA lucrează pe avarie din acest punct de vedere. Aţi ieşit de pe avarie?

Suntem un pic mai bine. Am stins un beculeţ, dar până să fie bine sau foarte bine avem mult de parcurs. Fără acele resurse umane şi materiale pe care le-am solicitat încă de anul trecut, nu vom reuşi să realizăm tot ceea ce trebuie să facem. Am făcut reveniri la acele solicitări, aşteptăm să vedem dacă vor fi aprobate sau nu.

Aţi încercat să-l protejaţi pe fostul dvs. soţ de anchetă penală în cazul autostrăzii surpate?

Nu mai vorbesc cu fostul soţ din ziua divorţului. Sunt 10 ani de atunci. Nu ştiu să va răspund despre ce face sau nu.

Întrebarea era dacă aţi încercat să-l protejaţi de anchetă?

Nu. Nu protejez pe nimeni niciodată, nu am nicio legătură cu fostul soţ, nu ştiu ce se întâmplă cu el.

Ştiaţi să fie menţionat în dosarul autostrăzii, instrumentat de doamna Moraru Iorga?

Nu cunosc aceste lucruri, nu mă interesează cine este investigat. Iniţial, acel dosar a fost la o doamnă procuror care a început investigaţiile, a ieşit apoi la pensie, dosarul a fost repartizat doamnei Iorga, care a continuat activităţile în dosar, a dispus măsuri preventive, a dispus anumite activităţi necesare pentru a strânge probe, dosarul este repartizat acum altui coleg şi se lucrează ritmic în el.

Face parte dintre acele dosare care stagnează?

Nu, dar vorbim despre construcţii de autostrăzi, sunt necesare expertize tehnice, e un volum mai mare de activităţi care trebuie făcut. Complexitatea dosarului a făcut să nu poată fi soluţionat în șase sau opt luni, ca alte dosare. Dar dacă cineva are suspiciuni cu privire la felul în care se desfăşoară ancheta, se poate face plângere la Inspecţia Judiciară.

Aţi fost la Gabriel Oprea acasă în seara alegerilor prezidenţiale din 2009?

Este deja o întrebare retorică dacă am fost sau nu am fost. Este o temă lansată în spaţiul public de un inculpat şi între timp a devenit o temă de can-can, nu comentez can-can-uri, dar vă răspund la întrebări care nu vizează can-can-uri.

Aţi făcut ceva pentru a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2009? Este ceea ce anchetează şi comisia parlamentară.

Nu. Nu. Şi mă întreb cum aş fi putut influenţa rezultatul alegerilor. Seamănă a scenariu de film.

Aveţi cunoştinţă că cineva dintre persoanele pe care le cunoaşteţi, dl Coldea sau dl Maior, de exemplu, să fi încercat sau chiar reuşit influenţarea rezultatului alegerilor din 2009?

Nu am niciun fel de informaţie, date, probe că s-au fraudat alegerile. Dacă aveam o astfel de informaţie, aş fi fost prima care aş fi deschis un dosar penal şi aş fi verificat. Nu am niciun fel de informaţii, date, probe cu privire la aceste suspiciuni.

Şi de ce nu v-aţi dus în faţa comisiei parlamentare de anchetă?

Acesta este motivul. Pentru că nu am niciun fel de informaţii cu privire la ceea ce face obiectul comisiei parlamentare. Am primit o solicitare de a mă prezenta la Parlament, mi s-a comunicat care este obiectul comisiei, pe o pagină şi jumătate, am citit obiectivele comisiei, nu cunosc nimic legat de ele, cred că 90% dacă nu toate exced competenţelor de procuror, nu aveau legătură cu atribuţiile mele de procuror general şi acesta este motivul pentru care am răspuns la fiecare solicitare că nu mă prezint, pentru că nu deţin date şi informaţii legate de obiectul comisiei.

V-au mai invitat?

Nu am mai primit nicio invitaţie.

Aţi mai fost chemată în faţa unei comisii de anchetă parlamentară în carieră dvs de procuror general şi procuror şef DNA?

Da. În 2007, a mai fost această discuţie, atunci am refuzat să mă duc şi am sesizat CSM pentru că, potrivit statutului de magistrat, noi nu putem fi anchetaţi sau verificaţi de altă autoritate a statului. Am făcut acum acelaşi lucru, am refuzat să mă prezint şi am făcut o solicitare la CSM.

Aţi întrebat CSM dacă trebuie să va duceţi?

Da. La prima şi a doua invitaţie am invocat precedentul din 2007 şi hotărârile CSM. Am primit din nou invitaţie şi atunci am solicitat punctul de vedere al CSM. Dacă CSM va spune că un procuror sau un judecător e obligat să dea explicaţii în Parlament, o să vedem.

Aştept să primesc răspuns de la CSM, să îmi spună dacă un procuror sau un judecător este obligat să se ducă să răspundă în faţa Parlamentului.

Aţi spus de mai multe ori că nu demisionaţi. Nu consideraţi că, în contextul acestor scandaluri, prezenţa dvs. în fruntea DNA vulnerabilizează instituţia?

Nu eu sunt problema. Problema este eficiența DNA. Ea îi disperă pe unii care vor ca noi să nu ne mai facem treaba. Eficiența DNA e problema. Orice procuror-şef ar fi, este sau va fi, dacă va fi eficient, va fi şi el o problemă.

De aceea, suntem atacaţi, de aceea, mafia ne atacă, de aceea, sunt presiuni, de aceea, sunt hărţuiri, pentru că suntem eficienţi. Dacă nu investigăm pe nimeni, dacă nu ne atingeam de nimeni, toată lumea ne laudă şi ar fi fost foarte bine. Am deranjat persoane care au deţinut funcţii importante, care au deţinut averi importante. Este un asalt asupra DNA pentru eficiență.

Am discutat despre acest subiect cu colegii mei. Nu o să cedăm. Eu nu o să cedez. Ei nu o să cedeze. O să ne continuăm treaba. Cât vom fi lăsaţi, pentru că noi ne luptăm cu mafia.

Vă reproşaţi ceva?

Nu. Nu cred că sunt o problemă pentru DNA. La nivel personal, viaţa mea ar fi mult mai uşoară şi mai liniştită dacă n-aş fi procuror şef DNA. Dar eu nu voi ceda. Voi continua să-mi desfăşor atribuţiile până în ultima zi de mandat. Rămân alături de colegi şi împreună vom continua ce am început, indiferent de hărţuielile şi presiunile la care suntem supuşi.

Am vorbit chiar azi (vineri - n.red.) cu colegii şi cu toţii am ajuns la concluzia că ne vom continua activitatea. Suntem o singură tabăra, tabăra DNA care luptăm cu corupţii şi nu o să ne lăsăm.

Nu aveţi totuşi procurori care se simt intimidaţi, care să se gândească la viaţa lor?

De aceea, suntem echipă, de aceea, suntem împreună, ca să fim uniţi, să ne sprijinim atunci când avem nevoie şi acest lucru se întâmplă în fiecare zi.

Sursa: ziare.com