VIDEO ANTInostalgia // Uniunea Sovietică avea tancuri și avioane, dar nu și produse alimentare sau haine pentru populație. O pereche de blugi cumpărată de pe piața neagră te putea băga la închisoare

„Eu am studiat la școala internat din Cahul. Eu țin minte perioada când ne dădeau câte două bucățele de pâine pe zi. În altă perioadă, erau cartele. Pe lună, fiecărui cetățean i se dădeau 700 de grame de mezeluri, două pachete de unt și două sticle de ulei. Când eram deja la uzina „Mezon”, veneam la magazinul central și eu prima dată am văzut icre negre vândute dintr-un butoi, cu polonicul. Au fost diferite perioade”, a declarat Constantin Tampiza, care crede că deficitul de produse reprezenta tot o „modalitate de a dirija” în timpurile sovietice.

CITIȚI și VIDEO ANTInostalgia // Foametea organizată de sovietici a dezumanizat Basarabia. Peste 150 de cazuri de CANIBALISM, documentate OFICIAL: „Tușa Ileana l-a tăiat pe Pavlic. Capul era pe masă și trupul sub masă…”

Magazine pentru elitele sovietice, inaccesibile oamenilor de rând

Veronica Pîrlea-Conovali, în prezent profesoară de istorie, a intenționat în tinerețe să lucreze în comerț. Profesoara povestește că a abandonat ideea, după ce a înțeles că regimul sovietic avea magazine diferite pentru nomenclatură, care erau mult mai aprovizionate decât cele pentru oamenii de rând, dar și după ce a fost impusă de șefa magazinului să spele cu oțet o bucată de carne plină cu viermi, pentru a o pune din nou la vitrină și a o vinde cu orice preț. Potrivit ei, dacă oamenii de rând stăteau ore în șir după o bucată de salam „Doktorskaia”, „Molocinaia”, „Ceainaia” sau „Kroveancă”, ea a văzut personal în magazinele „speciale”, pentru elitele sovietice, mult mai multe feluri de salamuri, de cașcavaluri, inclusiv din cele cu mucegai despre care se știa doar din cărți, dar și lucruri care nici nu ajungeau la oamenii de rând.

Olga Bilețchi, fostă angajată la „Gosplan” (structura însărcinată cu planificarea economiei, care funcționa pe lângă Consiliul de Miniștri și se ocupa cu elaborarea planurilor cincinale), își amintește cum șeful ei făcea drumuri până la Bălți, având sarcina s-o asigure cu șube pe cântăreața Marian Bieșu.

Constantin Tampiza a ținut să puncteze că noțiunea de „deficit” era însoțită mereu de „blat” (pile – n.r.), amintindu-și cum mergea cu două sticle de vin „la un băiat”, care avea grijă să-l informeze că „a sosit porcul” și poate să-i taie ce bucată vrea. Aceeași modalitate funcționa și în raport cu demnitarii de la Moscova, pe care coniacul moldovenesc sau „cărțile despre sex” tipărite la Chișinău îi „îmbunau” și-i „convingeau” să direcționeze mai resurse sau bunuri în RSSM.

CITIȚI și VIDEO, „ANTInostalgia” // CINCINALELE din URSS: „În Transnistria erau întreprinderi unde s-au produs cele mai multe piese pentru complexul militar sovietic. Există și azi, cu siguranță”

Produse obținute pe „blat”

Tot „cu un șold de carne” sau cu „brânză” mergea și Ana Ionașcu la „baza” din Chișinău (depozit - n.r.) pentru a lua marfă ca să aprovizioneze magazinul din sat. Deși vânzătoarelor li se impunea un plan vizavi de suma ce urma să o acumuleze din vânzări, nu li se dădea și marfa necesară, decât dacă se „înțelegeau” cu cei de la „bază”, ceea ce o face astăzi să creadă că deficitul de produse era creat uneori și artificial.

O altă vânzătoare din perioada sovietică a recunoscut, în cadrul acestui episod marca „ANTInostalgia”, că, atunci când primea produsele, avea grijă să pună sub tejghea alimente pentru rudele sale mai întâi și ce rămânea vindea celor care stăteau la coadă.

Deși elitele comuniste împărțeau puținele produse de import, inclusiv haine, o pereche de blugi purtată de „un om obișnuit” putea fi motiv pentru a ajunge la pușcărie, întrucât ultimii puteau obține asemenea bunuri doar de pe „piața neagră”.

Citiți VIDEO, „ANTInostalgia” // Colhozurile create de sovietici pe cadavre, după foamete, „au egalat în sărăcie” populația URSS, iar propaganda sfida telespectatorii: „Țăranul Robu(!) este stăpân pe soarta lui”

Nostagia după „pâinea de 16 kopeici”, rezultatul propagandei sovietice

Întrebați de liceenii prezenți în platou de ce mai avem astăzi oameni care sunt nostalgici după timpurile sovietice, având în vedere faptul că au trăit experiențe de neimaginat în accepția tinerilor de astăzi, invitații emisiunii au fost de acord că oamenii tânjesc mai degrabă după tinerețea și copilăria lor, care sunt „cele mai dulci perioade ale vieții”.

„Nu toți oamenii au capacitatea de a merge în pas cu timpul. Unii oameni pur și simplu, prin mentalitatea și construcția lor spirituală, rămân ancorați într-o perioadă în care au fost tineri, au putut să facă față cerințelor societății, pentru că toată lumea era uniformă și trebuia să fii ca toți”, a explicat Angela Aramă.

Iar istoricul Anatol Țăranu crede că „pâinea de 16 kopeici” este rezultatul propagandei sovietice destul de puternice.

„Karl Marx a spus că noi trebuie să trecem la comunism, deoarece capitalismul nu asigură interesele oamenilor. (…) Încercarea de a impune în economie o planificare foarte rigidă, de sus până jos, de la A până la Z, a fost o greșeală fundamentală pe care marxiștii nu o înțelegeau. Ei erau convinși că pot panifica fără să se conducă de regulile pieței și o să obținem fericirea pentru toată omenirea. Iată că această teorie marxistă, comunismul științific, a fost una absolut greșită. În URSS, milioane de oameni și-au irosit viețile pentru a pune în practică o teorie care era greșită din start”, a concluzionat Anatol Țăranu.

CITIȚI VIDEO // „ANTInostalgia”: Rezistența națională, VICTORIE în fața regimului sovietic, de multe ori cu prețul vieților omenești. Scrisori anonime la Moscova și tineri executați pentru arborarea tricolorului românesc în Basarabia

Episoadele seriei „ANTInostalgia”, produse de studioul „TeleFilm Chișinău”, pot fi urmărite în fiecare zi duminică, de la ora 22.00, la postul public de televiziune „Moldova1”.