VIDEO // Alocuțiunea președintelui Dodon de la tribuna principală a ONU: A lăudat decizia Rusiei de a relua procesul de distrugere a munițiilor și NU a cerut retragerea armamentului și trupelor militare rusești din Transnistria

Președintele Igor Dodon a susținut în această seară un discurs la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Șeful statului a ținut să informeze autiența că preferințele geopolitice ale populației „polietnice” din R. Moldova sunt împărțite „aproape egal între Est și Vest, între Federația Rusă și Occident” și a cerut recunoașterea neutralității R. Moldova.

„Din păcate, de-a lungul tuturor celor 28 de ani de independență a Republicii Moldova, preferințele geopolitice diametral opuse au stat la baza scindării și dezbinării puternice a societății moldovenești, fapt speculat cu multă abilitate de diferite forțe politice exclusiv în interese străine poporului nostru. Iată de ce, în calitatea mea de președinte al Republicii Moldova, fac uz de orice oportunitate pentru a solicita recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate a țării mele. Statut consfințit și în Constituția țării. Noi nu vrem să mai fim tratați ca teritoriu neutru, aceasta este altceva decât un stat neutru”, a spus Dodon.

Dodon nu a solicitat în mod expres retragerea trupelor rusești și a armamentului de pe teritoriul R. Moldova, în conformitate cu o Rezoluție anterioară a acestui for, și a apreciat faptul că „de la momentul înghețării conflictului militar pe Nistru, în anul 1992, pe teritoriul nostru nu a mai explodat niciun obuz”.

„De la această tribună, de mai multe ori au răsunat apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine stocate în regiunea transnistreană a țării mele – idei lansate în cadrul recentei vizite în Moldova a ministrului rus al apărării Șoigu și în cadrul vizitei oficiale a ministrului moldav de externe Popescu la Moscova. Acest pas important, în premieră din 2003 încoace, poate deveni crucial în atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a diferendului transnistrean și sporirea securității regionale. Spre deosebire de alte conflicte înghețate, cazul celui transnistrean nu comportă implicații interetnice, religioase sau de altă natură. Mai mult chiar, actualmente nu există ură între oamenii simpli de pe ambele maluri ale Nistrului, care interacționează zilnic în mod pașnic și prietenos. Politicile mioape promovate de liderii momentului, agravate și de efectele dezmembrării fostei URSS la începutul anilor '90, au generat disensiuni în societate. Elitele naționale din acea perioadă nu au fost suficient de abile pentru a face față provocărilor, iar situația a degenerat în conflict armat. Actualmente, se atestă o deschidere din partea populației simple de a identifica soluția reciproc acceptabilă. Progresul din ultima perioadă, materializat prin proiecte cu caracter umanitar, economic și social, a întărit această doleanță”, a spus șeful statului cu referire la conflictul transnistrean.

După o pledoarie în favoarea limbii ruse cu statut de limbă de comunicare interetnică în R. Moldova, Dodon s-a declarat adeptul conceptului „creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok”.

„În calitate de președinte al Republicii Moldova, consider că principala sarcină a majorității parlamentare recent formate și susținute de optzeci la sută din populația țării, precum și de partenerii noștri strategici din Vest și din Est, este crearea unui stat multietnic de drept, unitar, democratic și neutru în care fiecărui locuitor să i se garanteze o viață decentă și încrederea în ziua de mâine. Vom fi prieteni și vom coopera cu toți partenerii noștri. Politica „ori-ori” care, în ultimii ani, a fost promovată de mai multe mari puteri față de Republica Moldova, și-a demonstrat cu pregnanță caracterul eronat și deficient. Sunt un adept al conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok, în acest proces Moldovei, ca stat european, revenindu-i un rol deosebit”, a mai afirmat șeful statului.

Vedeți mai jos întreaga alocațiune a președintelui Igor Dodon la ONU:

Sunt onorat să mă alătur Domniilor Voastre și să iau cuvântul, pentru prima dată, de la tribuna Organizației Națiunilor Unite.

Aderarea Republicii Moldova la ONU, participarea activă în toate instituțiile Organizației, dar și posibilitatea de a împărtăși de la acest microfon cele mai importante idei, doleanțe și probleme sunt printre realizările remarcabile ale poporului Republicii Moldova de la 1991 încoace.

Pentru început, țin să adresez felicitări domnului Tijjani Muhammad-Bande cu prilejul alegerii în funcția de președinte al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale ONU și să-i urez mult succes în îndeplinirea mandatului ce-i revine. Exprim, de asemenea, apreciere doamnei Maria Fernanda Espinosa Garcés pentru activitatea prodigioasă pe care a desfășurat-o în calitate de președinte al sesiunii precedente.

Voi utiliza oportunitatea de a-mi ține discursul în fața Domniilor Voastre pentru a Vă asigura de susținerea plenară de către Republica Moldova a tuturor inițiativelor și proiectelor lansate de ONU în ultima perioadă – acțiuni menite să soluționeze cele mai complicate probleme cu care se confruntă umanitatea la acest început tumultuos de secol.

Totodată, profit de această ocazie și pentru a scoate în evidență atât provocările stringente care stau în fața Republicii Moldova, cât și viziunea noastră privind posibilele căi de soluționare.

ONORATĂ ASISTENȚĂ,

Este bine cunoscut faptul că trăim timpuri în care amploarea și numărul crizelor de durată este în continuă creștere. Conflictele militare, schimbările climaterice, degradarea mediului ambiant, consumul depășit al resurselor naturale și dezechilibrele economice, migrația forțată și cea încurajată constituie amenințări reale în procesul de edificare a unei lumi prospere și pașnice, așa cum prevede Agenda de dezvoltare durabilă 2030.

Pe acest fundal, rolul Organizației Națiunilor Unite, ca garant al păcii și securității internaționale, dar și în calitate de platformă globală de identificare a soluțiilor comune pentru provocările existente și emergente, este unul primordial. În context, exprimăm susținere deplină Secretarului General ONU pentru agenda de reforme ambițioase în desfășurare. Reconfirmăm, de asemenea, sprijinul nostru pentru diplomația preventivă, lansată de către domnul Antόnio Guterres, cu scopul de a preîntâmpina situațiile de criză și conflictele.

La doar un deceniu distanță până la anul 2030 constatăm, cu regret, că sărăcia, foametea, inegalitatea și excluziunea socială continuă să afecteze vieți și să alimenteze noi conflicte la nivel global. Republica Moldova se alătură apelului comun, lansat în cadrul recentului Forum de nivel înalt privind obiectivele de dezvoltare durabilă, care solicită comunității internaționale să accelereze eforturile pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030.
Prin Agenda 2030 ne-am angajat să promovăm dezvoltarea durabilă bazată pe respectarea drepturilor omului.

Ca și în trecut, Republica Moldova este determinată să-și aducă în continuare contribuția la realizarea mandatelor importante ale Consiliului Drepturilor Omului.
În acest context, referindu-mă succint la unul dintre aspectele problematicii sociale, țin să menționez că asigurarea egalității de gen și abilitarea femeilor sunt elemente cruciale pentru accelerarea dezvoltării durabile atât prin impulsionarea creșterii economice, bunăstării familiilor, comunităților, cât și a statului per ansamblu.

În ultimul timp, Republica Moldova a înregistrat progrese remarcabile în sporirea rolului femeii în procesul decizional. Atât Parlamentul, Guvernul Republicii Moldova, cât și Autonomia Găgăuză sunt conduse de femei, acestea reprezentând 65% din numărul membrilor Guvernului și 25% din membrii Parlamentului țării. Nu uităm și despre rolul femeii în orice societate – cel de mamă și de centru al universului familiei. Tocmai pentru a focaliza atenția statului asupra necesității protejării și stimulării creării și păstrării familiilor, am decretat anul 2019 Anul Familiei în Republica Moldova.

DRAGI PRIETENI,

Schimbările climaterice constituie o amenințare directă pentru umanitate. Efectele lor sunt percepute pe întreg globul, afectând ecosisteme, economii și sisteme de sănătate. Firește, aceste fenomene influențează și asupra țării mele.

Republica Moldova își exprimă solidaritatea față de apelul domnului Guterres de a intensifica eforturile pentru stoparea schimbărilor climatice.
Suntem ferm convinși că problemele complexe cu care se confruntă popoarele lumii pot fi soluționate doar prin eforturi internaționale comune. Realitățile perioadei pe care o traversăm denotă faptul că chiar și problemele pe plan intern nu pot fi soluționate exclusiv cu eforturile solitare ale unei națiuni.

De multe ori, și aici este vorba în mod special de țările mici, asemenea chestiuni pot fi soluționate doar cu concursul partenerilor internaționali. Exemplul Republicii Moldova este unul reprezentativ în acest sens și relevant, în mare parte, pentru multe state ale lumii.

DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,

După 28 de ani de la declararea independenței, profilul țării mele include unele caracteristici de-a dreptul dramatice. În această perioadă, numărul nou-născuților s-a redus de trei ori, populația rămasă în țară este în descreștere cu 30%, unii indicatori economici nici astăzi nu au revenit la nivelul anului 1990.

Circa un milion de cetățeni, adică mai mult de jumătate din populația economic activă, muncesc peste hotare. Depopularea masivă a țării a devenit o problemă majoră și o amenințare reală asupra sustenabilității statului. Investițiile enorme ale societății noastre în capitalul uman și educarea forței de muncă practic nu au randament economic, țara pierde competiția pentru forța de muncă, iar oamenii noștri creează plusvaloare și achită impozite în altă parte.

Originea acestor evoluții dezolante este, firește, una complexă – de la guvernarea proastă și corupția endemică din ultimii ani până la rateuri în politicile economice sau interetnice.

Dar, de la această tribună a Organizației Națiunilor Unite, voi releva unul din factorii de importanță majoră, în opinia mea. Este vorba despre poziționarea, locul Republicii Moldova și altor state din regiune în puzzle-ul politicilor și intereselor strategice ale principalelor puteri mondiale. Îmi displace să utilizez termeni militari și, cu siguranță nu este cea mai relevantă comparație, dar o similitudine cu termenul terra nullius din perspectiva confruntărilor geopolitice în regiune poate fi sesizată cu ușurință.

Trebuie să remarc faptul că, deși de la momentul înghețării conflictului militar pe Nistru, în anul 1992, pe teritoriul nostru nu a mai explodat niciun obuz, confruntările între marii jucători geopolitici pentru o mai bună poziționare în regiune nu au încetat niciodată. În toți acești ani nu a existat un consens între marile puteri privind Republica Moldova.

Țara noastră este un stat polietnic și, în virtutea evoluțiilor istorice din ultimele veacuri, preferințele geopolitice ale populației noastre sunt împărțite aproape egal între Est și Vest, între Federația Rusă și Occident.

Această particularitate esențială, dar și constantă pentru mult timp înainte, a redus la zero efectele strategiilor neinspirate și chiar aventuriere de a atrage Moldova în alierea cu unii împotriva altora. De fiecare dată când politicienii noștri și elitele naționale s-au lăsat atrași în asemenea acțiuni, țara a avut scump de plătit. Mai întâi – cu sânge și dezintegrare în urma conflictului armat din regiunea transnistreană a țării, apoi – cu degradare economică și socială deja pe parcursul a câtorva decenii.
Din păcate, de-a lungul tuturor celor 28 de ani de independență a Republicii Moldova, preferințele geopolitice diametral opuse au stat la baza scindării și dezbinării puternice a societății moldovenești, fapt speculat cu multă abilitate de diferite forțe politice exclusiv în interese străine poporului nostru.

Iată de ce, în calitatea mea de președinte al Republicii Moldova, fac uz de orice oportunitate pentru a solicita recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate a țării mele. Statut consfințit și în Constituția țării. Noi nu vrem să mai fim tratați ca teritoriu neutru, aceasta este altceva decât un stat neutru.

Orice tentativă de a pune la îndoială acest statut este un act neprietenos la adresa poporului Republicii Moldova, or, asemenea abordări aprofundează și mai dramatic disensiunile interne din țară.

Mai mult decât atât, acestea compromit orice șansă de a avansa pe calea rezolvării diferendului transnistrean și, implicit, de a spori gradul de securitate în toată regiunea. Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară a Republicii Moldova.

De la această tribună, de mai multe ori au răsunat apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine stocate în regiunea transnistreană a țării mele – idei lansate în cadrul recentei vizite în Moldova a ministrului rus al apărării Șoigu și în cadrul vizitei oficiale a ministrului moldav de externe Popescu la Moscova.

Acest pas important, în premieră din 2003 încoace, poate deveni crucial în atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a diferendului transnistrean și sporirea securității regionale.

Spre deosebire de alte conflicte înghețate, cazul celui transnistrean nu comportă implicații interetnice, religioase sau de altă natură. Mai mult chiar, actualmente nu există ură între oamenii simpli de pe ambele maluri ale Nistrului, care interacționează zilnic în mod pașnic și prietenos. Politicile mioape promovate de liderii momentului, agravate și de efectele dezmembrării fostei URSS la începutul anilor '90, au generat disensiuni în societate. Elitele naționale din acea perioadă nu au fost suficient de abile pentru a face față provocărilor, iar situația a degenerat în conflict armat.

Actualmente, se atestă o deschidere din partea populației simple de a identifica soluția reciproc acceptabilă. Progresul din ultima perioadă, materializat prin proiecte cu caracter umanitar, economic și social, a întărit această doleanță.

Luate împreună, aceste aspecte constituie, în opinia noastră, o bună premisă pentru marile diplomații de a contribui decisiv la soluționarea acestui conflict înghețat și de a crea un precedent pozitiv pentru soluționarea altor zeci de asemenea cazuri pe întreg mapamondul.

Folosindu-mă de ocazie, vreau să exprim gratitudine tuturor participanților la Conferința Permanentă pentru probleme politice în cadrul procesului de negociere pentru reglementarea transnistreană, cunoscut ca „formatul de negocieri 5+2”. Reafirm încrederea noastră că acest format este cel mai recomandat pentru a se conveni asupra soluției acceptabile pentru toți în problema primordială a Moldovei. Anume în această formulă urmează a fi dezbătut și agreat statutul special al regiunii transnistrene în cadrul unei Moldove suverane și teritorial integre, în cadrul frontierelor internațional recunoscute, cu garantarea deplină a drepturilor omului și libertăților fundamentale. Totodată, formula politică a soluționării pașnice a problemei transnistrene trebuie elaborată și agreată de principalii actori politici pe intern, Președinție, Parlament, Guvern, și alte instituții ale statului Republica Moldova.

Ulterior, această formulă urmează a fi propusă spre discuții partenerilor externi și formatului „5+2”. Mizăm, totodată, și pe identificarea posibilităților de acordare a suportului din partea partenerilor noștri externi pentru perioada post-soluționare a problemei transnistrene.

DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,

Din 8 iunie 2019, Republica Moldova este guvernată de o coaliție parlamentară formată din partide politice care reprezintă marea majoritate a populației țării. Este un caz unic pentru Republica Moldova, când două forțe politice cu doctrine și preferințe geopolitice diametral opuse acționează în comun pentru a guverna și soluționa problemele stringente ale țării. Important însă, și fără precedent pentru regiunea noastră, este că acest consens intern este întărit și prin poziția comună a principalilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova și a marilor puteri mondiale, inclusiv Federația Rusă, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Acesta este un caz exclusiv în politica internațională, când mai multe forțe geopolitice și-au unificat eforturile împotriva unui regim criminal, care a luat în captivitate un stat întreg.

Atare situație și conjunctură rarisimă de acord pe plan intern și extern ne alimentează speranțele în avansarea reală pe calea reformelor interne extrem de necesare, cum ar fi reforma justiției și lupta cu corupția, și pe calea soluționării problemei transnistrene.

Unul din elementele consolidatoare ale actualei coaliții de guvernare din Republica Moldova este conștientizarea importanței și disponibilitatea de a promova o politică externă echilibrată cu toți partenerii strategici ai țării.

Exponenții ambelor formațiuni politice din majoritatea parlamentară au stabilit deja un dialog constructiv cu partenerii din Est și cei din Vest, acest fapt sporind esențial șansele noastre pentru obținerea suportului extern de care avem nevoie. Există o abordare comună în ceea ce privește necesitatea respectării tuturor acordurilor politice și economice semnate de Republica Moldova, inclusiv Acordul de Asociere cu UE și cooperarea în cadrul CSI.

Un loc distinct pe agenda noastră revine relațiilor cu cele două țări vecine și prietene ale Republicii Moldova – România și Ucraina. Confruntându-ne cu probleme similare, vedem în aprofundarea relațiilor noastre umanitare, economice, politice și sociale un enorm potențial de dezvoltare spre beneficiul cetățenilor.

Principala provocare atât în fața noii coaliții de guvernare, cât și față de forțele mari geopolitice care au susținut schimbările democratice de la Chișinău, este – vom da oare dovadă de maturitate politica suficientă pentru a merge mai departe decât scoaterea statului din captivitatea unor oligarhi?

Sunt ferm convins că acest consens intern și extern fără precedent poate și trebuie să fie utilizat de noi toți pentru a realiza schimbări reale în calitatea vieții cetățenilor, pentru a găsi o soluție politică de soluționare a problemei transnistrene, pentru a da o nouă șansă Republicii Moldova.

DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,

Republica Moldova este un stat multietnic în care conviețuiesc reprezentanți a circa 125 de etnii. O treime din populație se autodefinesc ca fiind vorbitori de limba rusă. Limba rusă, una dintre cele șase limbi oficiale ale Națiunilor Unite, are statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova.

În calitate de președinte al Republicii Moldova, consider că principala sarcină a majorității parlamentare recent formate și susținute de optzeci la sută din populația țării, precum și de partenerii noștri strategici din Vest și din Est, este crearea unui stat multietnic de drept, unitar, democratic și neutru în care fiecărui locuitor să i se garanteze o viață decentă și încrederea în ziua de mâine.

Vom fi prieteni și vom coopera cu toți partenerii noștri. Politica „ori-ori” care, în ultimii ani, a fost promovată de mai multe mari puteri față de Republica Moldova, și-a demonstrat cu pregnanță caracterul eronat și deficient.

Sunt un adept al conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok, în acest proces Moldovei, ca stat european, revenindu-i un rol deosebit. Țin să reiterez că, în calitate de șef de stat, sunt de asemenea adept fervent al unei politici externe echilibrate a Republicii Moldova și sunt dispus să contribui plenar la cooperarea reciproc avantajoasă cu toate statele membre ale ONU cu care avem stabilite relații diplomatice.
Pentru poporul moldovenesc, ca și pentru popoarele altor țări membre ale Națiunilor Unite, pacea este principala valoare. Ne străduim să asigurăm coexistența pașnică cu vecinii și partenerii noștri de dezvoltare.

Intenționăm să consolidăm stabilitatea și securitatea Republicii Moldova, să menținem statutul de neutralitate permanentă a statului nostru, statut consfințit în Constituție, și să obținem recunoașterea acestuia la nivel internațional. În acest sens, exemplul de neutralitate militară al unor țări, în special al Austriei, ar putea fi luat ca model pentru Republica Moldova. Totodată, neutralitatea nu înseamnă izolare, iar Moldova va continua să ia măsuri pentru consolidarea cooperării multilaterale cu Rusia, Statele Unite, Uniunea Europeană, cu vecinii și cu alte state.

Consider că chezășia succesului nostru este promovarea conceptului de recunoaștere internațională a neutralității militare a Republicii Moldova concomitent cu finalizarea procesului de evacuare și distrugere a munițiilor rămase pe teritoriul Republicii Moldova încă din vremurile fostei URSS.
În cazul în care se va realiza reglementarea politică definitivă a conflictului transnistrean, va dispărea și necesitatea exercitării pe teritoriul nostru a misiunii de menținere a păcii.

DOMNULE PREȘEDINTE,
ONORATĂ ASISTENȚĂ,

La finalul discursului meu vreau încă o dată să accentuez importanța menținerii consensului principalilor actori geopolitici în privința Republicii Moldova. Doar în asemenea circumstanțe cresc șansele soluționării celor mai grave probleme cu care se confruntă țara mea, inclusiv problema transnistreană.
Cred cu toată convingerea că un asemenea efort și suport din partea Federației Ruse și a Occidentului ar putea schimba radical profilul țării mele, despre care vorbeam cu atâta îngrijorare la începutul acestei intervenții.

Reconfirm atașamentul Republicii Moldova față de abordările ONU vizavi de principalele probleme cu care se confruntă umanitatea în acest moment. Republica Moldova rămâne ferm angajată respectării principiilor Cartei ONU și viziunii de dezvoltare durabilă, ancorată în Agenda 2030. Determinarea noastră are la bază conștientizarea deplină a caracterului imperativ al solidarității națiunilor în fața provocărilor contemporane.

Suntem câteva sute de popoare și țări, dar avem o singură casă, o singură planetă de care trebuie să ne îngrijim împreună, indiferent de locul nostru sub soare.

Vă mulțumesc pentru atenție!