Vicepremierul Spînu (nu) răspunde: „Imunitate” în fața justiției pentru Igor Dodon și renunțarea la pretenții față de două bănci rusești implicate în jaful bancar, parte a ÎNȚELEGERILOR dintre Chișinău și Moscova pentru livrarea gazelor?

Vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, dădea mâna, pe 29 octombrie curent, cu șeful „Gazprom”-ului, Alexei Miller, după semnarea unui protocol care punctează în mod special obligațiuni pentru autoritățile de la Chișinău în ceea ce privește relația cu gigantul rus vizavi de livrările de gaze naturale.

În aceeași zi, la Sankt Petersburg, reprezentanții „Moldovagaz” și „ai „Gazprom” semnau contractul pentru o perioadă de cinci ani de livrare a gazelor pentru R. Moldova începând cu 1 noiembrie, după ce, în luna octombrie curent, am avut cu 35% mai puține gaze decât volumul stipulat în contractul asumat anterior, la un preț de 790 de dolari per mia de metri cubi.

Anunțul și poza în care Spînu și Miller zâmbesc satisfăcuți ar fi trebuit să bucure cetățenii R. Moldova, mai ales după declarația vicepremierului potrivit căreia, pentru luna noiembrie, prețul la gaze va fi în jur de 450 de dolari pentru mia de metri cubi, iar în decembrie – și mai mic: „La momentul actual nu-mi amintesc și nu știu vreo condiție pe care să o regret ulterior. Or, eu sunt sigur și cu inima împăcată că, începând de astăzi, toți consumatorii vor avea gaze la un preț mult mai bun decât l-am fi cumpărat pe piață în aceste zile”.

Totodată, fostul premier Ion Sturza ne dă asigurări că „formula secretă”, negociată de „Gazprom” și „fiica” sa de la Chișinău pe care o controlează, „Moldovagaz”, cu privire la formarea prețurilor la gaze pentru cetățenii R. Moldova este una „bună”.

Dar înțelegerea la care s-a ajuns venea după o lună de situație tensionată, când același vicepremier Spînu acuza de la tribuna Parlamentului un „șantaj” al Moscovei la adresa R. Moldova, deputații decretau situație de urgență pentru gestionarea crizei energetice, iar Chișinăul procura gaze de pe piața internațională pentru a putea menține presiunea în rețeaua de gaze, după ce „Gazprom” a redus, nitam-nisam, volumul pe care trebuia să-l livreze R. Moldova.

CITIȚI și Spînu i-a pus la punct pe Voronin și Reidman, care s-au interesat în BATJOCURĂ „și-i cu gazul”: „Ați făcut ca țara aceasta să fie ȘANTAJATĂ, iar generația mea trebuie să scoată mizeria pe care ați făcut-o până acum”

Și declarațiile contradictorii ale oficialilor dau apă la moara suspicioșilor: în timp ce președinta Maia Sandu afirma pentru presa loială Kremlinului că Moscova nu a impus condiții politice Chișinăului în procesul de negocieri, premierul Natalia Gavriliță a declarat tranșant că au existat condiții politice în discuțiile care au vizat noul contract de furnizare a gazelor naturale.

În spațiul public au început să apară speculații vizavi de faptul că ultimele acte semnate de către Moscova și Chișinău nu ar fi singurele înțelegeri la care s-a ajuns pentru ca R. Moldova „să nu înghețe”.

CITIȚI și VIDEO // Discurs de RĂZBOI la principalul post rusesc de televiziune: „Sunt adeptul unei abordări DURE în raport cu R. Moldova. Rusofobia trebuie tratată cu ÎNGHEȚURI și prețuri de piață la gaze. Același lucru este valabil și pentru Ucraina”

Liderul Partidului „Antimafie”, Sergiu Mocanu, a declarat în cadrul emisiunii sale de pe rețelele de socializare că, înainte de a semna contractul cu „Gazprom”, delegația moldovenească ar fi fost pusă în situația să garanteze că fostul președinte Igor Dodon va fi scutit de dosare penale.

De altfel, Dodon a revenit în R. Moldova a doua zi după semnarea acelui contract, pe 30 octombrie, după ce în ultimele două săptămâni a stat în Rusia. Deși a renunțat la deputăție și la conducerea Partidului Socialiștilor, Igor Dodon făcea, în weekendul trecut, campanie în nordul R. Moldova, unde urmează a fi aleși mai mulți primari pe 21 noiembrie.

Și afaceristul Veaceslav Platon, fugit la Londra de justiția moldovenească, a râs de negocierile dintre Chișinău și Moscova în privința livrărilor de gaze naturale, sugerând că vicepremierul Andrei Spînu ar fi fost dus de nas de către „experimentatul” Miller. Tot Platon a scris că autoritățile de la Chișinău și-ar fi luat angajamentul în fața Moscovei să nu pretindă 1,8 miliarde de dolari de la două bănci rusești, bani care ar proveni din jaful bancar.

CITIȚI și Presa de la Moscova se întreabă de ce așa-zisele autorități de la Tiraspol, cu datorii de circa opt miliarde de dolari către „Gazprom”, nu se agită vizavi de problema gazelor: „Au primit garanții de la Moscova că Transnistria nu va rămâne fără gaze”

Ziarul NAȚIONAL a vrut să afle de la principalul negociator al R. Moldova în problema gazelor răspunsuri clare la suspiciunile legate de semnarea contractului privind livrarea de gaze naturale, astfel încât cetățenii R. Moldova să afle din prima sursă „prețul” real al gazelor rusești. Inițial, i-am expediat, pe 3 noiembrie curent, întrebările direct vicepremierului Andrei Spînu, care le-a văzut și ne-a direcționat către persoana responsabilă de relația cu presa de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Alina Merlici ne-a confirmat, pe 4 noiembrie, că a recepționat întrebările. Pe 5 noiembrie, persoana responsabilă de relațiile cu presa ne-a promis la telefon că vom avea neapărat un răspuns până la finele săptămânii trecute, lucru care nu s-a întâmplat.

Vedeți mai jos întrebările la care NU a răspuns vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale:

1.A cerut Federația Rusă Chișinăului „să nu se atingă” de Igor Dodon, revenit „miraculos” acasă imediat după semnarea contractului cu „Gazprom”?

2.A promis Chișinăul să nu solicite de la „Gazprombank” și „Внешэкономбанк” suma de 1,8 miliarde de dolari, bani care ar proveni din furtul miliardului?

3.Implementarea Pachetului energetic III a fost amânată pentru un an, pentru cinci ani sau până la achitarea integrală a datoriei de peste 700 de milioane de dolari părții ruse?

4.Ce rol îi este rezervat gazoductului Iași-Chișinău în următorii ani?