16:28:56 22.12.2024
Stiri

Veteranii războiului de la Nistru dau alarma: Noua generație are idei rudimentare despre ce s-a întâmplat acum 31 de ani, iar rolul celor care au luptat cu arma în mână este subminat inclusiv de „Carbon”. Scrisoare pentru Maia Sandu și Dorin Recean

Actualitate 31.10.2023 15:59 Vizualizări2951 Autor: Ziarul National
Veteranii războiului de la Nistru dau alarma: Noua generație are idei rudimentare despre ce s-a întâmplat acum 31 de ani, iar rolul celor care au luptat cu arma în mână este subminat inclusiv de „Carbon”. Scrisoare pentru Maia Sandu și Dorin Recean

Cărțile de Istorie studiate de elevi în școli nu evocă pe deplin cauzele războiului pentru independență și nici sacrificiul veteranilor care au luptat pentru integritatea teritorială a R. Moldova acum 31 de ani. Mai mult, memoria celor arși de vii sau torturați de separatiștii transnistreni, ajutați de ruși, ar fi întinată inclusiv de filme ca cel lansat recent „Carbon”, iar autoritățile nu au o strategie pentru a schimba percepția, inclusiv prin promovarea unei educații eficiente în spirit patriotic. Concluziile îi aparțin scriitorului Vlad Grecu, participant la războiul de pe Nistru, originar din orașul Dubăsari și locuitor al Chişinăului.

Vlad Grecu le-a trimis, în anul curent, scrisori separate președintei Maia Sandu și premierului Dorin Recean, argumentându-și poziția. A urmat, în septembrie curent, o ședință organizată de Ministerul Educației și Cercetării, în comun cu Ministerul Culturii, iar Vlad Grecu susține că nu a fost informat despre sarcinile trasate de Cancelaria de Stat după acea întrevedere.

În demersul Cancelariei de Stat se cere instituirea unei ore de demnitate națională, ținute în fiecare an în școli pe 2 martie, schimbarea sintagmei „războiul de pe Nistru” cu „războiul pentru apărarea integrității și independenței R. Moldova” din manualele de Istorie, dar și examinarea ofertei lui Vlad Grecu de a edita o carte despre evenimentele din 1992 de la Nistru.


Scriitorul Vlad Grecu

Ziarul NAȚIONAL publică scrisorile adresate de Vlad Grecu președintei Maia Sandu și premierului Dorin Recean, cu mențiunea făcută de autor la sfârșitul documentului pe care l-a obținut din surse terțe:

Excelenței Sale Doamnei Maia Sandu,
Preşedintele Republicii Moldova

Stimată Doamnă Preşedinte, au trecut 31 de ani de la începutul războiului de pe Nistru şi, recent, un tânăr deputat (de dreapta, am văzut la televizor) a spus în parlament că războiul a început deoarece, citez „s-a împuşcat ceva acolo la Tighina”.

A crescut o generaţie nouă, o generaţie sterilizată istoric, care habar nu are cum şi unde a generat acest război. Nu ştie absolut nimic despre faptele eroice de care a dat dovadă poporul nostru, despre pătrunderea voluntarilor noştri cu mâinile goale în unitatea militară a Armatei a 14-a dislocată în Cocieri şi luarea armelor (Chişinăul evita să opună rezistenţă cazacilor înarmaţi din stânga Nistrului), despre nimicirea de către luptătorii noştri, fără Javelin-e, în jur de opt tancuri în oraşul Tighina şi pe platoul Cocieri, distrugerea mai multor blindate şi chiar capturarea a câtorva de la inamic. Sunt trecute sub tăcere ofensivele de la Corjova, Roghi şi Coşniţa, şi ordinele dubioase de a ne retrage, inclusiv de lângă hidrocentrală.

Nu se vorbește nimic despre crimele de război comise de recidiviștii trimişi de Federaţia Rusă în raport cu populaţia paşnică din Corjova şi Dubăsari, despre batjocora polițiștilor arestaţi în comisariatul raional Dubăsari şi declarația făcută la Tiraspol cum că ei sunt prizonieri de război! Din cealaltă parte, televiziunea transnistreană anual, pe 2 martie, difuzează imaginile cu umilirea polițiștilor care sunt escortați printre protestatarii agresivi din oraşul Dubăsari.

Dar toate aceste derapări apar pe fundalul percepției narative în politica Chişinăului precum că Republica Moldova ar fi pierdut războiul.

Noi, luptătorii moldoveni de pe malul stâng al Nistrului, declarăm cu intransigență: noi n-am pierdut războiul! Ne-am opus vehement ofensivei inamicului şi, în stânga Nistrului, n-am făcut niciun pas înapoi! Au pierdut războiul politicienii de atunci, care ne-au promis soluţionarea diferendului transnistrean pe cale paşnică, dar nu şi-au onorat promisiunea.

Şi pentru a salva imaculată imaginea conducerii din acea perioadă, în urma eșecului de la Tighina, în programa școlară s-a recurs la nişte pagini de istorie voalată, succintă şi foarte generală, chiar în detrimentul educației cu motiv de sentiment de mândrie a generațiilor noi. Prea tare bătea la ochi contrastul dintre succesele băştinaşilor din stânga Nistrului şi eşecul catastrofal din oraşul situat în dreapta Nistrului. Însă copiii au cu ce se mândri şi nu-i vina lor că succesele în lupte şi faptele eroice au avut loc în marea lor parte la Corjova, Cocieri, Molovata, Roghi, Coşniţa, Pârâta, Pohrebea şi Doroţcaia!

Totodată doresc să vă atrag atenţia la filmul apărut în anul 2022, probabil în semn de recunoştinţă veteranilor de război (anul 2022 a fost declara Anul recunoștinței veteranilor de război din Republica Moldova, nu?) – un gen de parodie de lungmetraj la adresa combatanţilor, cu mesaj tranșant, manipulator şi FALS, precum că la poziţii se aducea cu cisterna vin şi moldovenii s-au dus la război, deoarece le-au promis de la televizor apartamente. Ce mesaj duce în lume acest film, de altfel, inspirat de acei care n-au participat la război şi acum îşi justifică lașitatea? Că suntem nişte țărani proşti, fără coloană şi lipsiţi de patriotism? Putea să apară un asemenea film în Ucraina? Noi ne-am dus la război fiind ferm convinşi că îl vom sfârși la Tiraspol. Să ne amintim despre voluntarii din Coşniţa care au venit la Chişinău cu o blindată, revoltați de tratatul de pace prin care se cedau Tiraspolului teritoriile Republicii Moldova.

Concomitent, atrag atenţia că scenariul acestui film a fost aprobat şi ecranizat în perioada domniei lui Igor Dodon după ce acesta a depus flori la memorialul cazacilor de la Tiraspol. Chiar şi limbajul din acest film este al lui Igor Dodon. Şi pentru ca șiretlicul să nu sară în ochi din prima, vigilența a fost anihilată prin invitarea unui actor român. Dar a apărut pe ecrane numai în 2022, deoarece, după calculele Moscovei, hoardele Federaţiei Ruse în acest an trebuia să ajungă pe malul Prutului şi teritoriul Republicii Moldova urma să fie folosit de Moscova în războiul său împotriva Ucrainei. Vă amintiți probabil despre intenția lui Igor Dodon, după revenirea sa de la Moscova, de a construi de urgenţă trei aeroporturi, în realitate aerodromuri, pe teritoriul Republicii Moldova.

Dezmințind acest fals al autorilor filmului, doresc să menționez că pe capul de pod Cocieri au fost în jur de două batalioane de voluntari din stânga Nistrului, adică, care au venit de sine stătător să-şi apere pământul, nu înrolați de comisariatele militare „pentru apartamente”. Şi peste un batalion de voluntari a fost la capul de pod Coşniţa. Unii au venit tocmai din satele de lângă hotarul cu Ucraina, fiind nevoiţi să ocolească linia frontului, deplasându-se spre oraşul Kotovsk din Ucraina, pentru a ajunge cu trenul Moscova la Chişinău, de unde au venit la Cocieri la poziţii.

În anul 2007, scenariul meu „Vinul dacilor” a câştigat concursul organizat de studioul „Moldova-film” la categoria filmelor de lungmetraj (tematica mea era războiul de pe Nistru), însă eu mi-am retras scenariul, deoarece directorul artistic de atunci, Valeriu Gajiu, mă convingea să scot din el multe scene „să nu-i supăr tare pe ruşi, deoarece comuniștii n-au să ne aloce bani pentru filmări”. Păcat că unii fac deja din acest război talk show – carbon – hârtie de copiere. Curând o să vă aducă cineva listele pentru decorarea lor.

Să ne amintim însă că, pe data de 2 martie, urmează să depunem flori la Complexul Memorial „Maica Îndurerată”, unde sunt imortalizate în granit numele camarazilor noştri de arme care au ars în blindate în 1992, au fost sfârtecați de explozii şi gloanțe, dar care n-au murit eroic, deoarece, conform filmului mai sus menţionat, luptătorii noştri s-au dus la război nu să apere integritatea teritorială a Republicii Moldova, ci după apartamente şi beții.

Pentru a evita pe viitor asemenea insinuări, vă rog să fie revăzută politica statului în privinţa războiului de pe Nistru şi să fie organizată la Ministerul Educaţiei şi Cercetării o masă rotundă cu participarea nu numai a istoricilor, analiștilor politici, generalilor şi cadrelor didactice, dar şi a reprezentanților veteranilor de război din stânga Nistrului, care s-au născut acolo, au participat nemijlocit la acest război şi l-au văzut din fașă, pentru a evita manipulările şi interpretările la elaborarea unei noi strategii de educație şi istorie a neamului.

Cu profund respect (chiar dacă proiectul meu împreună cu cartea au fost aruncate la Ministerul Culturii în coş), Vlad Grecu

24.02.2023








Domnului Dorin Recean,
Prim-ministrul Republicii Moldova
de la scriitorul Vlad Grecu,
participant la războiul de pe Nistru,
membru al US din Moldova şi România f. Chişinău,
originar din or. Dubăsari, domiciliat în or. Chişinău

Stimate Domnule Prim-ministru, dacă până în 1992 populația din raioanele Dubăsari şi Grigoriopol susținea Chișinăul în proporție de 70-80 la sută, astăzi au rămas foarte putini simpatizanți, inclusiv printre veteranii de război din stânga Nistrului. Iar aderarea țării noastre la Uniunea Europeană va fi extrem de dificil de realizat fără integrarea populației din stânga Nistrului în spațiul constituțional al Republicii Moldova. Mai ales pe fundalul războiul informațional declanșat de Federația Rusă împotriva Chișinăului care a infectat multe minți chiar şi în dreapta Nistrului.

Din strategia de combatere a influenției acestei dezinformări necesită să facă parte, pe lângă toate măsurile prevăzute, educația EFICIENTĂ a noii generații şi antipropaganda războiului în mass-media. Însă noi nu avem niciun film artistic despre curajul eroilor care au luptat în 1992 pe malul Nistrului prin care am ridica moralul şi am cultiva demnitatea neamului; nicio piesă de teatru montată care ar elucida crimele de război comise de pușcăriașii ruși în rândurile populației băștinașe din stânga Nistrului; nu avem nicio carte în care să fie documentate aceste crime de război. Şi toate acestea lipsesc în pofida faptului că țara noastră a fost prima unde Moscova şi-a testat strategia sa de agresiune mascată. Mai mult, inițiativele de a contribui la îmbunătățirea situației create sunt privite de ministerele de resort cu o ignoranță pasiv-agresivă, ca drept o tentativă de-a scoate funcționarii ministeriali din confortul lor de rutină. Dimitrie Cantemir şi Nicolae Iorga au caracterizat moldovenii ca pe o etnie de români cărora, printre altele, nu le plăcea cartea, astăzi putem concluziona că reacția adversă în urma școlirii moldovenilor noștri se manifestă prin lipsa totală de inițiativă. Așteptăm să ne dea indicații domnitorul, țarul, regele sau prim-ministrul.

La Ministerul Educației şi Cercetării ni s-a spus că bugetul lor nu prevede şi acest gen de educație, ei se ocupă numai de manuale, iar banii respectivi sunt la Cultură. Ministerul Culturii în genere a refuzat să ne acorde audiență şi s-a limitat la o scrisoare prin care ni s-a dat de înțeles că ei se ocupă exclusiv de cultură (poezii, povestiri, eseuri, scenarii, expoziții etc.), nu şi de educație. Totodată Ministerul Culturii n-a ezitat să menționeze autorii filmului artistic Carbon, prin care sunt persiflați participanții noștri la războiul din 1992: o autocisternă ducea vin şi combatanților noștri, şi adversarului; voluntarii s-au dus la război ademeniți de o știre de la televizor că vor fi asigurați cu apartamente; că acest război a fost unul civilşi, în genere, acesta nu era războiul nostru. FALS! Tot aici vedem moldovenii caricaturizați drept niște damblagiți care habar nu aveau ce se întâmpla în țară şi cărora li s-a impus tricolorul cusut în cele din urmă din trei cârpe colorate în roșu, galben şi albastru.

Se creează impresia că acest film a fost finanțat ori de Şor, ori de socialiști sau direct de FSB prin intermediul unor sponsori dubioși. Și era turnat în așteptarea invaziei rusești din 2022.

Domnule Prim-ministru Dorin Recean, grupul nostru de inițiativă, din care fac parte veteranii de război din stânga Nistrului:

Vlad Grecu (crucea „Pentru merit” clasa II), Dubăsari;

Iurie Coţofan (ordinul „Ştefan cel Mare”), Corjova - Cocieri;

Anatol Croitor (ordinul „Credinţă Patriei” şi ordinul „Ştefan cel Mare”), Coşniţa,

susținuți de doctorul habilitat în științe istorice, membru de onoare a Academiei de Științe din România, președintele Asociației Istoricilor din R. Moldova „Alexandru Moşanu”, solicită o întâlnire la care ar participa şi reprezentanții Ministerului Educației şi Cercetării şi Ministerului Culturii pentru a găsi un numitor comun prin care să fie pus în valoare eroismul combatanților, inclusiv al celor din stânga Nistrului, şi ar scoate din anonimat odioasele crime de război comise de pușcăriașii ruși printre populația băștinașă de la Corjova şi nu numai.

Suntem siguri că această întâlnire se va fructifica cu idei şi soluții care vor minimaliza venerarea liderului rus şi justificarea agresiunii Moscovei de către populația noastră de pe ambele maluri ale Nistrului (poate chiar şi Prutului) şi vor contribui esențial la parcursul Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană.

Cu respect şi speranță că vom fi auziți,
Nr.23410 din 07.08.2023 Vlad Grecu






Răspuns trimis prim-ministrului, nu şi mie:


Din câte vedeți, „vor realiza deciziile din cadrul ședinței”, fără să fiu măcar anunţat.






Stiri relevante
22.12.2024 10:07 353 Cine face listele?

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
20.12.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // O carte ca eveniment...

16.12.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Delirul imperial îna...

13.12.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Transnistria, ca un ...

Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Sondaj
Cum credeți, va reuși justiția din R. Moldova să pedepsească persoanele implicate în operațiunea privind cumpărarea voturilor la ultimele alegeri din R. Moldova, cu bani din Federația Rusă?
Prietenii noștri

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md