TUPEU de COMUNIST // Deputata Caraman cere excluderea obligației pentru posturile tv din R. Moldova de a difuza 80% din emisiuni în LIMBA DE STAT, făcând referire la „drepturile minorităților etnice”: „Românizare forțată”
Deputata Blocului comuniștilor și socialiștilor Diana Caraman a solicitat astăzi, nitam-nisam, în ședința Parlamentului excluderea articolului din legislație care obligă furnizorii de servicii media din R. Moldova să difuzeze programe audiovizuale locale în proporţie de cel puţin 80% în limba română.
Propunerea a fost lansată în contextul dezbaterilor privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova prin completarea cu noțiunea de „dezinformare” și cu sancțiunile aferente, în cazul în care furnizorii sau distribuitorii de conținut media vor încălca legislația. Proiectul care urmărește prevenirea și combaterea tentativelor de dezinformare ce afectează securitatea națională a fost votat în lectură finală de către Parlament.
„În condițiile unui stat multinațional precum este R. Moldova, în care problema limbii naționale este încă un motiv de divizare a soicietății moldovenești, introducerea unei astfel de norme este nerezonabilă, ilegală și periculoasă. În nicio țară europeană nu există obligația ca posturile de televiziune să creeze conținut local în limba de stat. Dacă vorbim de introducerea unor astfel de cerințe la nivel legislativ, acest lucru ar trebui aplicat la posturile de televiziune de stat și publice, oferind companiilor de televiziune private o alegere liberă a limbii de difuzare, în funcție de publicul-țintă. Păstrarea dreptului de a alege limba de difuzare pentru companiile private de televiziune ar fi democratică, precum și un act de respect din partea statului pentru minoritățile naționale care trăiesc în R. Moldova. Acest fapt este perceput ca o românizare forțată a posturilor tv din R. Moldova”, și-a argumentat solicitarea deputata comunistă.
Ea crede că această prevedere din legislație este „nepotrivită pentru R. Moldova, unde se află mai mulți oameni cu naționalitate multinațională”.
„Deci, un articol care vizează produs local în limba de stat este nepotrivit pentru R. Moldova în care limba de stat este limba română. Am înțeles poziția Dvs.”, a ironizat Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.
Liliana Nicolaescu-Onofrei i-a amintit Dianei Caraman că o astfel de prevedere a existat și în Codul audiovizualului încă din 2006, când la guvernare erau comuniștii, iar posturile de televiziune au avut termen să se conformeze acestei prevederi până în anul 2010.
De asemenea, deputata i-a sugerat colegei comuniste să citească atent Codul serviciilor media audiovizuale, care conține prevederi specifice pentru regiunile din R. Moldova locuite compact de minorități etnice în ceea ce privește limba de difuzare a emisiunilor.
Menționăm că, la ultimul recensământ realizat în R. Moldova (2014), 82,1% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni/români, iar reprezentanții minorităților etnice alcătuiesc mai puțin de 18%, dintre care 6,6% sunt ucraineni, 4,6% - găgăuzi, 4,1% - ruşi, 1,9% - bulgari, 0,3% - romi, alte etnii constituind 0,5% din populație.
Ministrul de Externe al Franței delegat pentru Europa, discuții cu studenții USM de la filierele francofone: Proiecte pentru dezvoltarea profesională a tinerilor din R. Moldova
,,Votul util împotriva PSD și AUR este Ciucă, nu Lasconi": Argumentele lui Adrian Papahagi
FOTO // Trupa „Ghioceii” din Mingir, condusă de Mihail Sîrbu, este aplaudată în R. Moldova și peste hotare. Mulți elevi din satul Mingir devin actori profesioniști