Semnal de alarmă pentru OMENIRE: Fenomenul ce prăbușește cu 40% economia mondială


Un nou studiu efectuat de către experții de la Universitatea New South Wales din Australia trage un puternic semnal de alarmă pentru omenire. Cercetătorii concluzionează că un fenomen natural îngrijorător, legat de creșterea temperaturilor globale cu 4 grade Celsius, ar prăbuși cu 40% economia mondială, până la sfârșitul secolului.
O nouă modelare științifică arată că pierderile economice globale ar putea fi de patru ori mai mari decât se credea anterior în scenariul de încălzire de 4 grade C. Economia globală este mult mai expusă defalcării climatice decât se credea anterior, concluzionează studiul, argumentând că decarbonizarea rapidă nu este doar un imperativ de mediu, ci și o necesitate economică, potrivit The Independent.
Modelele anterioare estimau pierderile globale ale PIB-ului la aproximativ 11% sub 4°C de încălzire. Noua cifră – de aproape patru ori mai mare – provine din corectarea a ceea ce cercetătorii numesc un punct orb cheie, care a modelat mult timp politica internațională privind clima.
Majoritatea modelelor utilizate pentru a informa politica climatică globală se uită doar la impactul direct al modelelor meteorologice locale asupra productivității unei țări. Dar ei ignoră faptul crucial că economiile moderne sunt strâns conectate prin comerț, lanțuri de aprovizionare, sisteme financiare.
Cercetătorii australieni spun că noul studiu încorporează aceste legături globale și constată că catastrofele climatice într-o parte a lumii pot declanșa reacții în lanț în altă parte.
„Într-un viitor mai fierbinte, ne putem aștepta la întreruperi în cascadă ale lanțului de aprovizionare declanșate de evenimente meteorologice extreme la nivel mondial”, a explicat autorul principal al studiului, Timothy Neal, lector la School of Economics și Institute for Climate Risk & Response. „Aceste sisteme care amortizează în prezent șocurile economice vor deveni vulnerabilități.”
Această supraveghere a modelelor mai vechi, a adăugat dr. Neal, i-a determinat pe unii factori de decizie să creadă că nici măcar schimbările climatice severe nu ar dăuna în mod dramatic economiei – o viziune care a modelat prețul carbonului și obiectivele de emisii la nivel mondial.
Dar noul studiu arată că nicio națiune nu este izolată de pierderi, chiar și cele despre care se presupunea anterior că ar beneficia de încălzire, cum ar fi locurile mai reci sau bogate în resurse. „Se presupune că unele țări mai reci se vor descurca mai bine”, a spus el, „dar dependențele lanțului de aprovizionare înseamnă că nicio țară nu este imună”.
Noua estimare a unei scăderi de 40% a PIB-ului global se bazează pe un scenariu cu emisii ridicate în care angajamentele actuale eșuează, iar utilizarea combustibililor fosili continuă să crească.
Deși o încălzire totală de 4 °C până în 2100 este încă evitabilă, lumea este pe calea unei creșteri de 2,5-2,9 °C dacă angajamentele existente privind clima sunt implementate pe deplin, conform Programului ONU pentru Mediu. În absența unor politici mai puternice, încălzirea de vârf pentru Pământ rămâne un risc real.
De asemenea, studiul recalibrează ceea ce economiștii consideră un nivel „sigur” de încălzire. În timp ce modelele mai vechi susțin ținte de până la 2,7 °C, modelul actualizat vede că daunele economice se accelerează brusc dincolo de o creștere de 1,7 °C, justificând o reducere mai profundă a emisiilor, în conformitate cu cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris.
Studiul nu include încă strategii de adaptare viitoare, cum ar fi infrastructura rezistentă la climă sau migrația gestionată, care rămân greu de modelat, dar care nu slăbește urgența.
„Continuăm să învățăm din modul în care vedem că schimbările climatice afectează economia noastră chiar acum, de la creșterea prețurilor la alimente la costurile asigurărilor”, a spus dr. Neal. „Trebuie să fim receptivi la informații noi dacă vrem să acționăm în interesul nostru.”
Noile descoperiri apar la doar câteva zile după ce Organizația Meteorologică Mondială a confirmat că 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat, cu temperaturi globale depășind pragul de 1,5 °C pentru prima dată într-un an întreg.
Raportul organizației a avertizat cu privire la daune ireversibile aduse ghețarilor, oceanelor și ecosistemelor și a costurilor economice în creștere din cauza vremii extreme.










































































