PSRM s-ar pregăti să mai dea un TUN, cu ajutorul Blocului „ACUM”. Parlamentul intenționează să acorde Găgăuziei „nivel aparte de putere de stat”
Parlamentul R. Moldova va încerca să adopte „proiectele de lege găgăuze” până la 23 decembrie, când va fi sărbătorită cea de-a 25-a aniversare de la constituirea Autonomiei Găgăuze.
Promisiunea a fost făcută recent de către spicherul Zinaida Greceanîi, în cadrul unei întâlniri la Chișinău cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Vladimir Kîssa.
Surse din cadrul APG au comunicat agenţiei „Infotag” că cei doi au discutat problemele actuale ale funcționării Autonomiei Găgăuze și interacțiunea Adunării Populare cu Parlamentul republicii.
Kîssa a spus că „examinarea de către Parlamentul R. Moldova a „proiectelor de lege găgăuze” este principala problemă la momentul actual”. El a amintit că este vorba despre administrația publică locală, structura administrativ-teritorială a republicii, descentralizarea și completarea legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri), conform modificărilor elaborate de grupul de lucru comun al Parlamentului și APG, cu participarea experților internaționali.
Spicherul găgăuz a subliniat că „poziția unanimă a ramurilor legislative și executive în autonomie constă în faptul ca aceste proiecte de lege să fie adoptate în versiunea inițială, coordonată cu corpul de deputaţi din Găgăuzia și susținută de președintele Igor Dodon”.
Greceanîi l-a asigurat pe colegul său că aceste proiecte de lege vor fi iarăşi examinate de noua componență a Parlamentului. De asemenea, negocierile vor fi purtate cu toate facțiunile parlamentare în vederea adoptării proiectelor respective până la 23 decembrie.
Anterior, preşedintele Igor Dodon a declarat că „la următoarea ședință a Parlamentului, fracțiunea parlamentară proprezidențială va lansa inițiativa cu privire la adoptarea pachetului de proiecte de lege referitoare la Autonomia Găgăuză”.
Sursa amintește că reprezentanții Găgăuziei insistă pe adoptarea legilor, precum și organizațiile internaționale reprezentate de Consiliul Europei și OSCE. Proiectele de lege, care prevăd introducerea unor modificări în actele legislative ale republicii, ținând cont de prevederile legii cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze, au fost coordonate de grupul de lucru comun, format din deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Autonomiei Găgăuze.
Cu toate acestea, la examinarea proiectelor de lege în comisiile Parlamentului R. Moldova, au fost aduse o mulțime de amendamente care nu au fost coordonate cu reprezentanții Găgăuziei. În special, Parlamentul a refuzat să-i acorde Găgăuziei „nivel aparte de putere de stat”, pe lângă unitățile administrativ-teritoriale de la primul și al doilea nivel. Parlamentul a înlocuit „nivelul aparte” cu „statutul special”, care şi aşa este prevăzut în legea din 1994. În iulie 2017, Parlamentul a adoptat două legi în formă redactată, iar a treia lege a fost amânată pentru sesiunea de toamnă-iarnă.
Președintele Igor Dodon a refuzat să promulge legile adoptate și le-a întors Parlamentului spre revizuire. Deputații nu au mai revenit la examinarea acestui pachet de proiecte de legi.
Cetățenii R. Moldova cu cetățenie română au ieșit în număr mare să aleagă PREȘEDINTELE României. Peste 80 000 de persoane au votat la cele 59 de secții de votare din R. Moldova
Un rabin cu cetățenia R. Moldova, ucis în Emiratele Arabe Unite. Tel Avivul promite răzbunare, iar Chișinăul monitorizează situația
Alegeri prezidențiale în România: Număr-record al cetățenilor români din R. Moldova care au mers la urne pentru a alege președintele tuturor românilor