Preşedintele Serbiei, umilit la Paris în cadrul sărbătoririi a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. Cum îi va răspunde Vucic lui Macron

În cadrul sărbătoririi a 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, manifestare ce a avut loc recent la Paris, protocolul preşedintelui Emmanuel Macron l-a plasat pe preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic în afara tribunei oficiale.

Preşedintele Serbiei a fost amplasat în tribuna ce nu se afla în raza camerelor de filmat ale televiziunilor, gest considerat inacceptabil din moment ce Serbia a pierdut „1,2 milioane dintre copiii săi” în cadrul Marelui Război, scrie publicaţia Le Figaro.

Un membru din cadrul echipei de protocol a Palatului Elysee ce avea ca sarcină amplasarea oficialităţilor în tribuna onorifică a afirmat pentru publicaţia franceză că „a fost vorba de o încurcătură”. În jurul preşedintelui Macron au fost amplasaţi reprezentanţi ai aliaţilor din Primul Război Mondial, printre care Rusia, SUA, Italia, România, dar şi preşedinţii Bulgariei, Turciei şi cancelarul Germaniei, ce au fost inamici în urmă cu 100 de ani.

În acest timp, Vucic a fost amplasat la distanţă de restul oficialităţilor într-o tribună opusă, alături de miniştri cu rang mai mic, diplomaţi şi alte oficialităţi.

„Serbia, care a făcut un sacrificiu istoric, a fost umilită de Franţa pe 11 noiembrie. Ne putem imagina cum s-a simţit Aleksandar Vucic în timp ce îi privea de pe partea opusă pe Trump, Putin, Macron, Recep Tayyip Erdogan sau pe Hashim Thaci, fost prim-ministru al unei ţări (Kosovo - n.r.) ce nu este recunoscută de Serbia, fiind în 1914 doar o regiune a ţării”, este prezentat în articol.

Deşi ambasadorul Franţei în Serbia, Frederic Mondoloni, şi-a prezentat scuzele privind incidentul din Paris, au apărut reacţii la Belgrad. Monumentul Recunoştinţei Franceze din Belgrad, abia reconsolidat, a fost vandalizat. De asemenea, au existat cereri de redenumire a străzilor din Belgrad ce poartă, în prezent, nume franceze.

Le Figaro mai aminteşte că, pe 6 decembrie, Emmanuel Macron va avea o vizită oficială în Belgrad. Vucic a promis că va avea o primire excepţională şi Serbia nu va face o „greşeală” având în vedere „parteneriatul istoric dintre cele două ţări ce are la bază vărsarea sângelui”.

Primul Rărboi Mondial a început în 28 iulie 1914, după asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand de către naţionalistul sârb Gavrilo Princip, şi a durat până în 11 noiembrie 1918. În timpul conflictului, Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Imperiul Otoman (Puterile Centrale) au luptat împotriva Marii Britanii, Franţei, Rusiei, Italiei, României, Japoniei şi Statelor Unite ale Americii (Antanta).

În timpul încercării Imperiului Autro-Ungar de zdrobire a Serbiei, comandantul Oskar Potiorek este forţat să se retragă şi să-şi reorganizeze trupele după o altă invazie din valea Drina (una dintre cele mai dificile rute pentru o invazie) în care reuşise să cucerească Belgradul. Deşi în a doua invazie alege traseul împădurit şi stâncos de la sud de Drina, armata austro-ungară este înfrântă la sud de Belgrad de către Serbia, la începutul iernii (decembrie 1914), scrie History Extra.

Deşi ieşea învingătoare din această bătălie, partea nordică a Serbiei a fost devastată. În urma confruntărilor a apărut epidemia de tifos ce a ucis zeci de mii de soldaţi şi civili. Atunci când Bulgaria intră în război, în octombrie 1915, Serbia se vede înconjurată de inamici. Fiind devastată de ultimele confruntări, dar şi de cele din cadrul Războaielor Balcanice, anterioare conflagraţiei mondiale, o mare parte dintre civilii sârbi se alătură armatei şi decid să se retragă în munţii din Muntenegru şi Albania.

Deşi vremea din timpul iernii era oribilă, 240.000 de sârbi au murit în cadrul marşului de retragere din cauza foametei, vremii, bolilor şi atacurilor. Dintre aceştia, 155.000 au ajuns în Corfu, dar şi dintre ei mii au murit ulterior în spitale în săptămânile următoare.

Pe tot parcursul Primului Război Mondial, 25% din populaţia Serbiei (1,2 milioane de oameni) a murit. Conform CulturalTrip, o altă statistică macabră arată că 57% din populaţia de bărbaţi a ţării a murit în timpul confruntărilor.