Prăbușirea coaliției lui Scholz forțează Germania să aleagă între sprijinirea Ucrainei, revigorarea economiei și gestionarea migrației!

Germania va organiza alegeri naționale anticipate pe 23 februarie, ca urmare a prăbușirii coaliției tripartite a cancelarului Olaf Scholz.

Germania dispune de două partide de centru, denumite „partide mari”: social-democrații (SPD) de centru-stânga ai lui Scholz și conservatorii din opoziție, o alianță formată din creștin-democrați (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Bavaria. Ambele partide și-au pierdut suportul în ultimii ani, în timp ce partide mai mici, precum Verzii și Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, câștigă teren.

SPD, conservatorii, Verzii și AfD propun fiecare candidați pentru funcția de cancelar. În cursa electorală mai sunt și Democrații Liberi (FDP), partidul de extremă stânga Die Linke și Alianța de stânga Sahra Wagenknecht (BSW), care riscă să nu atingă pragul de 5% necesar intrării în parlament, conform sondajelor de opinie. Conservatorii conduc sondajele la nivel național de mai bine de doi ani și se plasează la aproximativ 30%, urmați de AfD cu 20%. SPD-ul lui Scholz, care a obținut primul loc în alegerile din 2021, se află acum pe locul al treilea, cu 15%. Este urmat de Verzi cu 13% și Linke cu 8%. FDP și BSW sunt cotate la 5%, respectiv 4%.

Analiștii avertizează că sondajele sunt mai puțin fiabile și că situațiile se pot schimba rapid, deoarece alegătorii sunt mai puțin loiali partidelor decât în trecut.

PRINCIPALELE PROBLEME

Ucraina

Toate partidele mari din Germania sprijină Ucraina în lupta împotriva invaziei rusești, însă AfD și BSW pledează pentru încetarea livrărilor de arme către Kiev și pentru reluarea relațiilor bune cu Moscova. Scholz și SPD-ul său au adoptat recent un ton mai precaut, subliniind necesitatea diplomației, comparativ cu conservatorii, Verzii și FDP, care susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Kiev.

Relansarea economiei

Cea mai mare economie a Europei s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, înregistrând cea mai slabă performanță din ultimele două decenii. Prețurile ridicate ale energiei sunt un factor crucial și prezintă o provocare majoră pentru gospodăriile și companiile din Germania. CDU, SPD și Verzii sunt de acord cu extinderea energiei regenerabile pentru a reduce costurile, însă au diferențe în abordările financiare.

CDU și AfD propun, de asemenea, evaluarea unei posibile reveniri la energia nucleară, idee respinsă de SPD și Verzi. AfD se opune ferm subvențiilor pentru energia regenerabilă. Scholz a sugerat stimularea investițiilor private și modernizarea infrastructurii cu un fond extrabugetar de 100 de miliarde de euro. SPD propune, de asemenea, o reducere cu 10% a impozitului direct pentru investițiile în echipamentele companiilor. La fel ca Scholz, Robert Habeck, din partea Verzilor, a cerut o reformă a pragului de îndatorare al Germaniei pentru a permite creșterea cheltuielilor publice.

Liderul conservatorilor, Friedrich Merz, a arătat o anumită deschidere pentru o reformă moderată a frânei de îndatorare, dar programul partidului său promite menținerea acesteia. AfD și FDP sunt susținători fervenți ai limitelor privind împrumuturile publice. CDU/CSU a propus facilități financiare extinse pentru companii și cetățeni, inclusiv reduceri de impozite și tarife electrice mai mici, însă nu au specificat sursele de finanțare pentru aceste măsuri.

AfD dorește ca Germania să renunțe la euro, să reintroducă marca germană și, posibil, să părăsească UE.

Migrația

O serie de atacuri violente în Germania, cu suspecți străini, au intensificat preocupările publicului privind securitatea și migrația, determinând partidele politice să solicite măsuri mai stricte în materie de migrație. Merz a propus un proiect de lege cu sprijinul AfD, încălcând un tabu ce interzice cooperarea cu extremele de dreapta, însă nu a reușit să obțină o majoritate pentru adoptarea sa în Bundestag.

Conservatorii din CDU au adoptat în ultimii ani o poziție mai dură privind imigrația, cerând respingerea solicitanților de azil la frontiere și limitarea reunificării familiale și a naturalizării refugiaților. AfD, partidul anti-islam și anti-migrație, a cerut închiderea frontierelor și stoparea dreptului solicitanților de azil la reunificare familiei. Unii membri proeminenți ai AfD au avansat chiar și mai mult în discursul lor, participând la discuții cu extremiști de dreapta despre posibila expulzare a milioanelor de persoane de origine străină, inclusiv cetățeni germani.

SPD a înăsprit, la rândul său, controalele la frontiere și a accelerat expulzările, dar vede și nevoia de a atrage mai mulți muncitori străini calificați. De cealaltă parte, Verzii promovează o politică de azil deschisă, sprijinind inițiative de salvare maritimă, simplificarea proceselor de reunificare familială și creșterea integrării.