POLITOLOG // Poziționarea actorilor politici în alegerile parlamentare din R. Moldova, 24 februarie 2019: Morală, populism și geopolitică în retorica electorală

Analiză semnată de Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, fostă consilieră prezidențială pe probleme de politică internă

Caracteristici inedite ale contextului

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 s-au desfășurat în baza sistemului electoral mixt (paralel), 50 de deputați fiind aleși în cadrul unei singure circumscripții naționale și 51 de deputați - în circumscripții uninominale. Respectiv, au fost create 51 de circumscripții uninominale, dintre care trei peste hotarele țării (Vest, Est, SUA), două (47, 48) în regiunea transnistreană pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale.

Alegerile parlamentare din 2019 s-au desfășurat, deci, în alte condiții decât alegerile precedente. A fost modificată legislația electorală. S-a renunțat la așa-zisa zi a tăcerii, stipulată în redacția veche a Codului electoral. Agitația electoralăa fost permisă și în ziua de 23 februarie, sâmbătă, (anterior „ziua tăceri”) și chiar în ziua scrutinului, agitaţia electorală fiind interzisă doar în incinta secţiei de votare sau în raza a 100 de metri de locul votării.

De asemenea, spre deosebire de alegerile precedente, în acest scrutin parlamentar a fost eliminat pragul de validare a alegerilor, a fost introdus certificatul de integritate obligatoriu pentru candidați, iar femeile trebuiau să constituie 40% pe listele partidelor.

În scrutinul parlamentar din 24 februarie din 2019, rata de participare la votare a cetățenilor a fost de doar 49,22%, fiind cea mai joasă de la declararea independenței Republicii Moldova.

În condițiile Codului electoral vechi, acestea nu ar fi fost validate.

Rezultatele scrutinului din 24 februarie 2019

În urma scrutinului din 24 februarie, după validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională, în Parlament ajung:



(Pe circumscripția națională: PSRM a obținut 18 mandate, ACUM - 14 mandate, PD - 13, ȘOR - 5 mandate. Pe circumscripțiile uninominale: PSRM – 17 mandate, PD – 17 mandate, ACUM – 12 mandate, ȘOR- 2 mandate. De asemenea, pe circumscripții uninominale au învins trecut 3 candidați independenți.)

Scrutinul s-a desfășurat în condițiile unei concurențe acerbe între partidul puterii, PDM, și cele din opoziția de stânga și dreapta eșichierului politic. În acest context, mass-media a fost utilizată nu doar ca sursă de informare, dar a servit și ca instrument de aplicare a strategiei de confuzie electorală.

Mass-media – instrument de aplicarea strategiei confuziei electorale

Mass-media autohtone au abundat în titluri- „șoc” și elemente de linșaj mediatic. (Profesorul român Ion Novăcescu definește conceptul de linșaj mediatic ca „operaţiune mediatică non-jurnalistică deosebit de agresivă, amplă şi uneori de lungă durată, promovată de către una sau mai multe instituţii media, care acţionează premeditat ori reactiv împotriva unui individ, de obicei cu statut de persoană publică, în scopul compromiterii şi distrugerii credibilităţii şi reputaţiei sale. Scopul şi motivaţia unui linşaj mediatic le reprezintă eliminarea de pe scena publică sau pur şi simplu dintr-o anumită funcţie, structură etc. a unei persoane care împiedică sau deranjează satisfacerea unui anumit interes, fie acela privat sau de grup.)

Am selectat cele mai scandaloase titluri din presa scrisă și online, contentul cărora reflectă specificul și subiectele vulnerabile ale acestui scrutin cu impact asupra imaginii principalilor competitori electorali.

Titluri-„șoc” cu tentă electorală:

1. Fundația soției lui Igor Dodon, sponsorizată de fiul procurorului general al Rusiei.

2. Ministerul de Interne al Federației Ruse a venit cu o confirmare video precum că Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon, ambii cu cetățenie rusă, au spălat 37 de miliarde de ruble.

3.Investigație bombă! Veaceslav Platon i-a asigurat Maiei Sandu consultanță politică la alegerile prezidențiale.

4. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, dă de înțeles că liderii partidelor de opoziție PAS și PPDA ar putea fi anchetați pentru infracțiunea de trădare de patrie, dacă se va demonstra că cei doi în mod conștient au intrat în schemele pe care le-ar desfășura Fundația Open Dialog.

5. Igor Dodon a adus în RM 20 de milioane de dolari cu avionul de la Moscova.

6.Usatîi: Dodon va face pușcărie. A ținut piloții ostatici 10 luni pentru campania electorală

Strategii depoziționare în Parlamentarele din 24 februarie 2019

PDM s-a lansat în electorală ca potențial învingător al scrutinului. Guvernul PDM-ist a utilizat strategia suprapunerii imaginii instituționale a Guvernului cu imaginea partidului.

Utilizarea în campanie a imaginii publicea primelor persoane în stat, care au figurat în topul listei electorale a PDM - președintele Parlamentului, prim-ministrul, șase miniștri care au degrevat din funcție – constituie și o componentă a resursei administrative. Electoratul, venind la întâlnirile cu astfel de candidați, îi percep nu ca fiind competitori electorali, dar ca pe persoane publice deja bine cunoscute de ei. Astfel, alegătorul consideră că a discutat cu prim-ministrul, cu ministrul X etc., iar promisiunile acestora par a fi mai fezabile decât cele ale oponenților politici care nu s-au perindat la guvernare.

PDM a folosit strategia impresionării. Adunarea Naţională „PDM pentru Moldova” din 21 octombrie 2018 a fost, de fapt, un miting preelectoral al PDM care trebuia să demonstreze câți simpatizanți are partidul, că electoratul moldovean îl sprijină și are încredere în el. Presa invoca cifra de 100 000 de cetăţeni prezenţi la Adunarea Naţională, care au votat Angajamentul PDM pentru Moldova.

În „Angajamentul PDM pentru Moldova”, între altele, se constată că participanții vor susține total orientarea politică a PDM” și continuarea programelor de modernizare a Moldovei lansate în ultimul an de zile de către Guvern – Programul Drumuri Bune pentru Moldova, Prima Casă, Serviciul de Urgenţă 112, Programul de Renovare a Şcolilor şi Grădiniţelor, Programul Apă Bună pentru Moldova, Programul Tichete de Masă, Ghişeul Unic şi construcţia Arenei Chişinău.

Pentru prima dată după mulți ani, se încearcă eliminarea factorului geopolitic din retorica electorală. Astfel, liderul partidului V. Plahotniuc vorbește despre direcția a 4-a pentru Moldova”: „Timp de 27 de ani au existat 3 direcții, una este calea spre UE, altă cale e Uniunea Euroasiatică, cea de-a 3-a cale e a Unirii cu România. Ne-am adunat astăzi, aici, pentru a merge împreună pe a 4-a cale, pe care nimeni nu a avut curajul să pornească până acum. Este vorba de calea Pro- Moldova”.

În conferința de presă din 18 ianuarie, premierul democrat Filip, numărul doi pe lista PDM, raporta în fața presei reușitele Guvernului său: reforma salarială în rezultatul căreia salariile au crescut în medie cu peste 50 de procente; programul Prima casa (peste 1 117 persoane au beneficiat de imprumuturi); 110 ambulanțe noi; reabilitarea a circa 1 164 km de drum în 2018; 900 gradinițe renovate, 26 mln. investiții etc.

Sloganul de campanie - „PDM. Fapte, nu vorbe !”

Cum a selectat stafful oferta electorală și mesajele-cheie?

În retorica electorală PDM s-a poziționat, individualizând-se, ca partid care „a pus și va pune pe primul plan principalele probleme ale cetățenilor”; „singurul partid care are capacitatea organizatorică și profesională să se ocupe de problemele din fiecare localitate; singurul partid care poate menține stabilitatea economică, socială și politică în țară, cel mai echilibrat partid al Republicii Moldova; un partid al faptelor, nu al vorbelor, este partidul cu cei mai pricepuți și de nădejde activiști.

Populismul electoral nu a lipsit din retorica PDM

În 22 ianuarie, președintele partidului V. Plahotniuc lansează o serie de oferte- seducătoare pentru electorat. Pensionarii, care au venituri mai mici de 2000 de lei, vor mai primi un ajutor de 600 de lei cu prilejul sărbătorilor de Paști, unul identic celui de care au beneficiat în ajun de Anul Nou ;majorarea compensațiilor pe care le oferă statul unor categorii sociale pentru căldură în sezonul rece de la 350 la 700 de lei, 150 de mii de familii au beneficiat de o compensație mărită.

O altă inițiativă atractivă - creșterea indemnizației pentru primul copil de la 6303 lei până la 10 mii de lei. Iar ultima inițiativă, inedită pentru RM, este de a oferi o indemnizație de 200 de lei lunar, pentru toți copiii de până la 18 ani. Cu astfel de promisiuni seducătoare electoratul se trasnsformă într-un electorat captiv.

Blocul electoral ACUM

Blocul electoral ACUM se lansează în campanie cu sloganul „ Învingem ACUM pentru Dreptate și Viață bună!”.

Principalul document electoral, în care își găsește reflectare oferta competituorului politic - Proclamația ACUM. Semnatarii Proclamației se adreseză către toate grupurile sociale targetate cu fraza-cheie: „Venim să facem Dreptate”.

Venim să facem Dreptate - tuturor oamenilor cinstiţi…

Venim să facem Dreptate - pentru sutele de mii de pensionari…

Venim să facem Dreptate - cetățenilor din diasporă….

Venim să facem Dreptate - antreprenorilor…

Venim să facem Dreptate - profesorilor, medicilor, inginerilor..

Venim să facem Dreptate - tinerilor…

Venim să facem Dreptate tuturor cetăţenilor Republicii Moldova…

Blocul ACUM se poziționează în mentalul colectiv ca politicienii care își propun ca obiectiv principal dezoligarhizarea statului: „Vom alunga această clasă politică coruptă, care exploatează nemilos resursele ţării, şi vom face ca instituţiile statului să lucreze pentru cetăţeni, dar nu pentru o gaşcă de hoţi. Vom curăţa justiţia şi vom confisca averile marilor corupţi. Vom îndeplini toate condițiile pentru a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, pentru a ne regăsi cu toţii în familia naţiunilor civilizate!”.

Locomotivă electorală a Blocului au fost M. Sandu și A.Năstase. Scrutinul pentru alegerea primarului de Chișinău, pe care Nastase le-a câștigat în 2018, iar autoritățile le-au considerat nevalide, i-au adus un plus de capital de imagine și de notorietate. Sandu și-a consolidat capitalul politic în special în prioada campaniei prezidențiale din 2016, chiar dacă învingător a iesit socialistul Dodon. În topul credibilității politicienilor moldoveni, aceasta se clasează pe poziția a II, fiind devansată la distanță mare de Dodon.

Strategii de poziționare a PSRM

Partidul Socialiștilor din R. Moldova s-a lansat în campania electorală promițând că va învinge în aceste alegeri și va pune capăt „haosului instalat de guvernarea proeuropeană”.

PSRM s-a folosit de transferul de imagine al Președintelui Igor Dodon, care și după alegerile prezidențiale din 2016, continuă a fi perceput în societate și în mediul politic drept lider neformal al socialiștilor. În cadrul evenimentelor publice, Dodon declara sprijin partidului care l-a sprijinit în campania prezidențială, afirmând că e unicul partid capabil să guverneze. Astfel, Comisia Electorală Centrală a trebuit să atenționeze președinția asupra inadmisibilității implicării acesteia în campania electorală, iar Partidul Socialiștilor, respeciv, privind utilizarea resurselor administrative ale președinției în campania electorală.

În campania s-a recurs și la așa-zisele surse ale puterii „din exterior”

PSRM este un partid prorus, care simpatizează politicile Kremlinului și liderul rus. Și Kremlinul nu a ezitat să acorde sprijin simbolic, electoral PSRM - 12 autocamioane „Kamaz”. Donația în cauză a fost promisă de liderul Kremlinului, Vladimir Putin, încă în toamna anului 2018. Coincidență sau nu, dar lotul de autocamioane ajunge în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

PR „negru”: vulnerabilități de imagine electorală

Nicio camapanie electorală din R. Moldova nu sfârșește fără de explozii de PR „negru”. Într-o conferință de presă, Ilan Șor, președintele partidului „Șor”, alt concurent electoral, de altfel, anchetat penal în dosarul devalizării Băncii de Economii, a declarat că președintele Igor Dodon îl amenință pe el și familia sa și consideră acest lucru „straniu”, întrucât, spune acesta, anterior Șor și Dodon au fost în „relații bune”. De asemenea, Șor a demonstrat o geantă de voiaj, adresându-se, prin intermediul presei, președintelui Dodon: „Igor Nicolaevici, aceasta geantă nu- ți amintește de nimic?”. Iluzia ar însemna că Șor i-ar fi finanțat campania prezidențială a lui Dodon din 2016.

Concluzii

Studiul efectuat demonstrează că confruntarea electorală din februarie 2019 a fost una acerbă, manipulatoare, cu utilizarea resurselor administrative și a linșajului mediatic. Pentru prima dată, de la plecarea de la guvernare a PCRM (iulie, 2009) și preluarea puterii de către alianțele guvernamentale democratice, pro-europene, un actor electoral – blocul ACUM- își axează distinct retorica pe subiectul „dezoligarhizării” statului moldovenesc și scoaterea acestuia din captivitate. Acest subiect va fi unul de referință și în perioada negocierilor post-electorale purtate de liderii blocului cu fracțiunea PSRM, care a acumulat în urma scrutinului cele mai multe mandate – 35 – o perioadă care se extinde, alimentând supozițiile despre eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate.

Deși pe durata acestui ciclu electoral, s-a vorbit mult despre măsurile întreprinse de către autorități în vederea recuperării „miliardului furat” și tragerea la răspundere a făptașilor, acest lucru nu s-a produs. Corupția la nivel înalt, arbitrariul și aroganța clasei politice rămânând a fi un viciu răspândit atât în Moldova, cât și în alte state din regiune. Astfel, nu este deloc întâmplător faptul că în limbajul politic apare un nou concept, propus de cercetătorul bulgar Venelin Ganev -huliganismul politic. Acesta se produce, în viziunea autorului atunci, când „vorbind în numele poporului suveran, promiţând combaterea corupţiei, modernizare şi consolidare instituţională, elitele politice afectează arhitectura instituţională în scopul consolidării puterii”. Identificat de Ganev, cu precădere în Bugaria și România, „huliganismul post-aderare” se manifestăprin arbitrariul puterii executive, extinderea corupţiei la nivel înalt.”

Încă un fenomen care merită atenția cercetătorilor este extinderea fenomenului „oligarhizării„ politicii în regiune. Mai nou, chiar și victoria în alegerile prezidențiale din Ucraina a actorului Zelensky este comentată ca produs aloligarhului ucrainean Kolomoiski,emigrat în Israiel. Formal sau informal, oligarhia a invadat politicul.

Dar, nu se abuzează, oare, de calificativul + oligarh și oligarhizare? Termenul oligarh a devenit, în opinia mea, unul deja publicistico-politic. Poate, totuși, ar fi cazul să se distingă între oamenii de succes din business care s-au promovat în politică, nepunându-și în prim-plan interesele egoiste și de gașca și cei care folosesc politicul în interes de îmbogățire ilicită. Cred că unii politicieni, folosind în discursurile publice noțiunea de oligarh, nu fac decât să-și simplifice retorica politică și să o transforme în una persuasivă sau chiar manipulatoare.

Politologul moldovean B. Țîrdea, deputat socialist, scrie în lucrarea Oligarhiceskaiai Moldova că grupurile oligarhice au „cucerit” (Zahvat) în 2000 unele ministere și agenții de stat.

În 2003 și –au consolidat influența în cadrul PCRM, iar din 2007-2009 și în alte partide. Tîrdea consideră că, începând cu 2005, în Moldova a fost creat un mecanism de funcționare a oligarhiei, iar din 2009 grupurile oligarhice și politicul au concrescut, acestea ajungândla putere (2010). De altfel, absolul toți liderii partidelor parlamentare au avut în anturaj, pe listele de partid oameni de afacere, care, de cele mai multe ori, și-au extins influența în business prin pârghii politice.