Plahotniuc a căpătat „valoare de întrebuințare” și nu mai pare atât de „NEGRU”. Ce ar trebui să se întâmple la Chișinău pentru ca Dodon să fie scos din joc

„În iunie 2019, la Chişinău, dilema pentru proeuropenii de la blocul „ACUM” era dacă te poţi alia cu socialiştii (ISIS) pentru a-l debarca pe Vladimir Plahotniuc (Assad). Părerile sunt şi azi împărţite, dar nu asta interesează acum. Alianţa s-a făcut, iar după căderea rapidă, în noiembrie 2019, a Guvernului Maia Sandu, proeuropenii de la Chişinău au acum exact aceeaşi dilemă, dar cu semn schimbat: să se alieze cu Vladimir Plahotniuc (Assad) pentru a doborî ISIS (Igor Dodon şi socialiştii săi)”, scrie Dungaciu într-un editorial pentru adevărul.ro.

Potrivit acestuia, PAS și Platforma „DA” nu au altă soluție decât să se alieze cu Plahotniuc și Șor.

„O coaliţie de tip „AIE” e posibilă în R. Moldova, în diverse versiuni. Şi nu prin alegeri, ci prin reamenajări în interiorul Parlamentului. Anticipatele nu sunt o opţiune, ci, în perspectivă, vorbim de schimbarea de majoritate, apoi schimbarea de guvern, ceea ce este altceva. Dar lucrurile nu trebuie grăbite. Primul pas este constituirea unei majorităţi, nu doar pe hârtie, ci asumate, fie şi discret. Adică o nouă „AIE”, despre care vorbeam, sigur, cu alt nume, indiferent care, inclusiv una „tehnocrată” sau „guvern de uniune naţională”.

Dar, electoral vorbind, ar fi acelaşi lucru, căci fundamental este să aibă voturi în Parlament – iar parlamentarii sunt cei care sunt, 100 de bucăţi, unul fugar, nu poţi să îi schimbi până la prezidenţialele din 1 noiembrie. Când această „AIE” va fi negociată şi constituită, cu mâna la nas, cu mască de protecţie septică pe faţă, cu strâns din dinţi, cu înjurături, cu reproşuri etc., deci când va fi negociată, abia atunci va trebui schimbată formal majoritatea, apoi – daca se va putea asta - Guvernul… Dar nu acum, ci doar înainte de prezidenţiale”, este de părere Dungaciu.

De asemenea, analistul spune că această coaliție nu trebuie să aibă neapărat un candidat comun la alegerile prezidențiale.

„Să nu uităm că trebuie să aibă, în situaţia ideală, un premier comun – fie şi „independent” -, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp. În ceea ce priveşte candidatul la prezidenţiale, dacă e comun sau nu, va fi rezultatul unei negocieri care se va face inclusiv atunci când va fi configurată noua alianţă.

Nu trebuie să fie obligatoriu unul comun – Igor Dodon, dacă mai ajunge să candideze, nu va putea obţine 50% din primul tur -, există lideri care trebuie să aibă grijă de partidul lor, să-l tragă în sus, dar trebuie să se procedeze ca în alegerile primare americane. În termenii R. Moldova, asta înseamnă că ar trebui ca în turul întâi să nu existe atacuri atât de grave, încât candidaţii proeuropeni să nu se mai poată susţine reciproc în turul al doilea.

O negociere pentru viitoarea coaliţie „AIE” trebuie să existe, tocmai pentru a se evita durităţile în alegerile prezidenţiale în tabăra anti-Dodon şi antirusă. După prezidenţiale, evident că această coaliţie ar trebui să rămână împreună. Sigur, s-ar putea spune că ne întoarcem de unde am plecat, e adevărat, asta e politica din R. Moldova: lasă senzaţia unui hamster în cuşcă care aleargă într-o roată şi nu ajunge niciunde…”, a continuat analistul de la București.

Dan Dungaciu se așteaptă că vor apărea unii „moraliști”, care vor fi împotriva ca partidele proeuropene să se alieze cu Plahotniuc și Șor.

„Există două tabere care doresc ca o asemenea alianţă să nu se constituie. Prima este, să-i spunem generic, tabăra „moraliştilor”, respectiv a celor care pun în prim-plan aşa-zisa bătălie anticorupţie (care în R. Moldova e ca în Caragiale: sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire). Pentru ei, o alianţă a proeuropenilor (PAS şi DA) în Parlament cu interpuşii lui Vladimir Plahotniuc – adică „Pro-Moldova” finului lui Vladimir Plahotniuc şi insalubrul grup Șor – este inacceptabilă. Nu te poţi alia cu ISIS ca să îl dai jos pe Assad (adică pe Igor Dodon) – vor fi zicând aceştia! Dincolo că e imoral, e şi riscant. Nu doar pentru electorat, care i-ar repudia pe europeni, ci pentru sistem: dacă Plahotniuc şi Șor revin în politica de la Chişinău, ei ar deţine, prin bani şi influenţă, „pachetele de control”. Prin urmare, proiectul european ilustrat de Maia Sandu sau Andrei Năstase ar fi compromis definitiv prin acest pact cu diavolul.

Ce ar fi de obiectat. Când în R. Moldova proiectul european nu a fost (şi) un pact cu diavolul? AIE a fost un pact cu „diavolul” Plahotniuc, prin interpusul Marian Lupu, altfel proeuropenii nu ar fi dobândit niciodată guvernarea (că au făcut-o praf singuri, e altceva). Altminteri spus, dacă „moraliştii” ne pot convinge că PAS şi DA – fără amestecuri „impure” - iau împreună la alegerile parlamentare peste 50%, este în regulă.

Ar fi sublim, doar că... nu se poate. Dar ce este astăzi guvernarea de la Chişinău decât un mare şi explicit pact cu diavolul (din Est, de data asta)? Un preşedinte prorus şi antiromân, un premier asemenea şi o majoritate parlamentară care le cântă în strună docilă. De ce ar fi mai bun ACEST pact cu diavolul – plus alţi mici drăcuşori mai de la Vest care profită de antiromânismul oficializat de la Chişinău – decât ce va urma? Chiar nu am învăţat nimic din lecţiile celebrului împrumut de 200 de milioane de euro din partea Federaţiei Ruse care, în realitate, era un împrumut ca la Radio Erevan (adică nu dădea, ci lua)?”, se întreabă acesta.

Vedeți materialul integral AICI.