O sursă banală de ENERGIE revine în prim-plan: lemnul
Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este că până în anul 2020 o cincime din energia consumată să provină din surse regenerabile. E un obiectiv aproape imposibil de atins dacă luăm în calcul strict energia solară şi eoliană, dar care devine accesibil dacă în ecuaţie mai introducem şi o altă sursă regenerabilă şi cu emisii minime de carbon: lemnul.
Ideea că lemnul este o sursă de energie regenerabilă şi cu emisii minime de carbon pare, la prima vedere, cel puţin bizară (doar ştim cu toţii cât de greu creşte un copac şi ce fum se degajă la arderea unui buştean). Dar există un argument puternic pentru care lemnul a fost inclus pe lista Uniunii Europene de surse de energie neconvenţională.
Argumentul e următorul: dacă lemnul ars în centralele de producere a electricităţii provine din păduri gestionate corect (care sunt reîmprospătate periodic prin plantarea de puieţi), atunci carbonul emis prin arderea sa este anihilat de carbonul absorbit de copacii proaspăt plantaţi. Şi astfel lemnul devine neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon.
E un argument care, logic, a încurajat consumul acestei resurse. În consecinţă, lemnul asigura în momentul de faţă aproximativ jumătate din energia regenerabilă consumată în Europa, iar în unele ţări, precum Polonia şi Finlanda, el acoperă mai mult de 80% din cererea de astfel de energie. Chiar şi în Germania lemnul reprezintă 38% din cantitatea de combustibil ce nu provine din zăcămintele fosile, un aspect interesant dacă ne gândim că această ţară este patria conceptului „energiewende”, ce presupune comutarea întregii economii către folosirea energiei regenerabile.
Desigur, această reîntoarcere la combustibilul preferat din perioada preindustrială n-ar fi avut loc dacă n-ar fi existat câteva avantaje clare. Astfel:
1. Lemnul poate fi introdus relativ uşor pe post de combustibil pentru centralele pe cărbune deja existente. Acestea pot fi adaptate, cu costuri minime, astfel încât să ardă un amestec de 90% cărbune şi 10% lemn.
2. Spre deosebire de noile generatoare care folosesc puterea solară sau eoliană, centralele convenţionale sunt deja racordate la sistemele energetice naţionale.
3. Energia obţinută prin arderea lemnului este produsă în mod continuu, nu intermitent cum este cea provenită de la soare sau vânt. Se înlătura astfel nevoia de a suplini prin alte metode producţia de curent electric pe timpul nopţii sau în perioadele fără vânt.
4. Deoarece lemnul poate fi folosit în centralele pe bază de cărbune, care în alte condiţii ar fi riscat să fie închise în baza noilor standarde de mediu, el a devenit extrem de popular în rândul producătorilor de energie. Aceştia îşi salvează astfel vechile unităţi de producţie.
În plus, ecologiştii sunt şi ei mai liniştiţi, dat fiind că lemnul poate fi considerat neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon, iar guvernele sunt şi ele mulţumite pentru că au şanse mai bune să îşi atingă obiectivul pentru 2020 menţionat în introducere.
Vezi continuarea aici!
Sursa: sanatatesistaredebine.ro
Jim Carrey a desenat o caricatură a Melaniei Trump care a pus Twitter-ul pe jar
Cât valorează inelul de logodnă personalizat primit de Maria Sharapova
Cum le-a schimbat trecerea timpului pe cele mai frumoase actrițe de la Hollywood. Imagini vechi de peste 20 de ani