Nicolae Negru // BRICS+
Semne diacritice
Summitul BRICS, de la Johannesburg, a fost unul dintre evenimentele cele mai comentate ale lunii trecute pe plan mondial. Și e de înțeles, țările din grupul respectiv - Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – se declară nemulțumite de actuala ordine mondială, urmărind să construiască o „lume multipolară” în care să se facă auzite și vocile „Sudului Global”. Se prefigurează în capetele unora o mare bătălie geopolitică între polul de putere în curs de constituire, cu nucleu chinezesc, și polul existent, americanocentric, constituit din cele mai avansate economii, grupul G7.
Faptul că Rusia pretinde să reprezinte interesele Sudului Global, mai bine decât, de exemplu, Japonia, care face parte din G7, este consecința unor frustrări legate nu atât de economie, cât de „hegemonia” SUA, contestată cu vehemență de Moscova (se știe de ce), având și sprijinul, când evident, când mai puțin evident, al Beijingului.
Statele BRICS declară că nu urmăresc decât scopuri economice, interesul reciproc. Principiul lor de bază poate fi formulat în felul următor: „fără principii” - constituirea unei organizații în care să nu conteze respectarea normelor internaționale, statul de drept, drepturile și libertățile omului, ale minorităților, democrația, economia de piață, ca în G7. Că țările BRICS nu pun mare preț nici pe carta ONU, nici pe viața ucrainenilor, pe distrugerile și crimele armatei ruse în Ucraina s-a văzut și la summitul din Africa de Sud, pe 22 - 24 august. Despre războiul ruso-ucrainean a vorbit doar președintele Braziliei, Lula da Silva, ceilalți nu au considerat că tema respectivă merită prea multă atenție.
De altfel, până în 2014, Rusia a făcut parte și din G8 (G7+1), dar a fost expulzată după ocuparea Crimeii, în 2014. Un stat agresor, care atacă, sub diferite pretexte inventate, un stat vecin, încălcând carta ONU nu a fost acceptat alături de SUA, Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Japonia, Canada. Membrii BRICS însă nu au considerat că, ocupând o parte din teritoriul ucrainean, Rusia e de blamat, dimpotrivă, ele s-au solidarizat cu ea și au profitat pentru a cumpăra petrolul și gaze rusești la prețuri mai reduse. Probabil, ca să nu aibă mustrări de conștiință, China repetă justificările lui Putin, învinovățind Occidentul pentru acțiunile criminale împotriva ucrainenilor.
Despre intențiile BRICS de a crea o structură globală de cooperare pe diferite planuri, începând cu cel economic, care să se afle în afara oricărei „ideologii” occidentale referitoare la modul de guvernare și afacerile interne ale țărilor-membre vorbesc și invitațiile de aderare care s-au făcut la Johannesburg - Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite – țări care nu sunt tocmai modele de democrație și pluralism sau respect pentru viața omului.
Țările BRICS s-au înțeles să studieze fezabilitatea unei monede comune și nu s-a exclus crearea în viitor a unei uniuni monetare. Însă lucrurile nu sunt atât de simple pe cât le par unora. Volumul comerțului dintre membrii BRICS continuă să fie mai mic decât volumul comerțului lor cu statele G7. De exemplu, 17% din exporturile Chinei merg spre SUA și doar 2% - spre Rusia. Între India și China există conflicte teritoriale, care se acutizează, așa încât Xi Jinping ar putea să nu participe la summitul G20 din septembrie, care va avea loc în India. Există și divergențe conceptuale în sânul BRICS, nu toate țările împărtășesc sentimentele antioccidentale și politica de confruntare cu SUA. Perspectivele economice nu mai sunt atât de optimiste nici pentru China, nici pentru Rusia, cum era prin 2001 când a economistul Jim O'Neill, de la Goldman Sachs lansa acronimul BRIC, prorocindu-i o dominație economică globală către 2050. S-ar putea chiar ca extinderea prin acceptarea de noi membri să-i fie fatală, adăugându-i probleme și conflicte insurmontabile.
Este însă clar că acolo unde va fi menajată o Rusie revanșardă, agresivă, nu va fi pace și prosperitate pentru statele din vecinătatea ei și că trebuie să ne ținem cât mai departe de acest BRICS sau BRICSAIEEUS sau cum se va numi de acum încolo.
Consumul de energie electrică de la centrala din Transnistria a scăzut la 31%: „Energia din surse regenerabile o înlocuiește pe cea de import sau de la MGRES și este mai ieftină”. 27% din energia electrică o importăm din România
GRT, postul de televiziune din Găgăuzia, pierde procesul cu CA: Nu a difuzat programe audiovizuale locale în proporție de cel puțin 25% în limba română și a fost amendat cu 25 000 de lei
„Poama” din trotuare: Unul dintre funcționarii Primăriei Chișinău reținuți de CNA este Vitalie Mihalache, șeful Direcției Generale Mobilitate Urbană. Consilierii PAS solicită demisia acestuia: „45 de milioane de lei otkat pentru partidul MAN!”