Moțiune de cenzură împotriva Guvernului Filip, INIȚIATĂ în Parlament

Încercările deputatului liberal-democrat, Grigore Cobzac, de a discuta în cadrul ședinței Parlamentului subiectul privind traficul de anabolizante prin „Poșta Moldovei”, în special raportul de alternativă al comisiei parlamentare de anchetă pe care a condus-o, s-au soldat cu eșec.

„Raportul alternativ al comisiei parlamentare de anchetă a demonstrat ca e vorba de scheme de corupție cvasitotale la care au participat autoritățile statului. În baza acestui subiect, au fost făcute anchete ziaristice premiate la nivel european. Însă aici, în țară, în afară de intimidare de martori, autori ai raportului, nu a urmat nimic. Încercarea guvernării de a mușamaliza această schemă care afectează securitatea statului, dar și imaginea acestuia la nivel internațional nu trebuie trecută cu vederea. Este clară implicarea reprezentanților guvernării, de la diferite niveluri în implementarea acestei scheme”, susține Cobzac.

Drept urmare, legislatorul anunță inițierea de către PLDM a unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Filip, pentru ca subiectul anabolizantelor să fie discutat, totuși, în Parlament.

„Vin cu un apel către toate fracțiunile din Parlament, PCRM, PL, PSRM să semneze această moțiune de cenzură. R. Moldova nu își poate permite o guvernare implicată în scheme transfrontaliere și care încearcă să ascundă o serie de crime grave. Înțeleg că toate aceste acțiuni deranjează, persecuțiile și intimidările nu contenesc, dar cred că țara și legea sunt mai presus de tot”, afirmă Cobzac, care a amintit anterior că „Poșta Moldovei” se află în subordinea ministerului pe care l-a condus anterior actualul premier.

Spicherul Andrian Candu nu recunoaște raportul comisiei parlamentare de anchetă, afirmând săptămâna trecută că această comisie „a eșuat”: „Respectiva opinie aparține doar domnului Cobzac și nu a comisiei”.

Pentru a înregistra moțiunea de cenzură sunt necesare 34 de semnături ale deputaților.

Vedeți mai jos textul moțiunii de cenzură inițiată împotriva Guvernului Filip de către PLDM:

„PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA

Domnului Andrian CANDU, PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI

MOŢIUNEA DE CENZURĂ ASUPRA ACTIVITĂŢII GUVERNULUI – „PENTRU ACOPERIREA EXPORTULUI DE SUBSTANȚE ILICITE ȘI LIPSA ACȚIUNILOR DE CONTRACARARE A SCHEMEI”

1. În perioada 21.04.2016 – 15.09.2016, în cadrul Parlamentului Republicii Moldova a activat Comisia de Anchetă pentru verificarea activității Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” în legătură cu informațiile referitoare la organizarea de către angajații întreprinderii a transportării ilegale, în afara teritoriului Republicii Moldova, a substanțelor interzise.

2. Rezultatele activității Comisiei de Anchetă au scos în evidență o multitudine de abateri de la legislația națională și internațională la care Republica Moldova este parte, inclusiv și încălcări eventual pasibile de răspundere penală. Odată cu aceste dezvăluiri au apărut mai multe semnale și informații că schema de organizare a transportării ilegale, în afara teritoriului Republicii Moldova, a substanțelor interzise s-a desfășurat cu cunoștința, și admiterea ei de către doi miniștri din actualul Guvern, în același timp la curent cu aceste fapte a fost/este și Prim-ministrul - fapte care au asigurat viabilitatea schemei de export a substanțelor ilicite peste hotarele Republicii Moldova prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei”.

3. În lumina acestor considerente, precum și în deplină conformitate cu prevederile Constituționale consfințite la art. 106 ale Legii Fundamentale a Republicii Moldova, și prevederilor art. 116-118 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.1996, se depune prezenta Moțiune de Cenzură.

MOTIVARE

a) Acoperirea exporturilor de substanțe ilicite și lipsa acțiunilor de contracarare a schemei. Refuzul a colabora cu Comisia de Anchetă parlamentară. Prezentarea documentelor false.

4. Urmare activității sale, Comisia de Anchetă prin prisma materialelor colectate și în lumina declarațiilor martorilor, a ajuns la concluzia că schema de export al substanțelor interzise prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei” există, precum și a constatat documentar existența/activitatea ei din 2009 pînă la data de 30.06.2016. De aici rezultă că la momentul activității Comisiei exista un fenomen continuu de export peste granița vamală a Republicii Moldova, prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei” a substanțelor interzise de legislația Republicii Moldova, și angajamentele internaționale asumate de către Republica Moldova, ca spre exemplu Convenția UPU, dar și alte norme juridice internaționale. Rezultatele activității Comisiei au fost expuse în așa intitulatul Raport de alternativă, deși acesta are același număr de semnături ale deputaților intitulat Raport de bază. Astfel, din perspectivă juridică ambele rapoarte dispun de o putere egală, iar Parlamentul nu poate ignora rezultatele activității Comisiei, evitînd includerea Raporturilor în ordinea de zi a plenului, avînd în vedere că aceasta (Comisiei) este emanația Plenului Parlamentului și a fost votată/creată cu o unanimitate de 80 de voturi „pentru”.

5. *Remarcăm faptul că noțiunea de substanțe interzise în sensul Raportului Comisiei și prezentei Moțiuni este identică cu cea prevăzută în „Codul Mondial Anti-Doping. Lista interzisă pentru 2016”. Astfel, în această listă la Capitolul S.1. „Agenți anabolici interziși”. La pct.1 sunt incluși „Steroizi Anabolici și Androgeni (SAA)”.

6. Comisia a constatat că exportul substanțelor interzise continuă de mai mulți ani, aceasta avînd forma de organizare a unei scheme criminale și a fost posibilă de organizat și funcționat doar cu cunoștința și eventuala acoperire de către conducerea de vîrf a Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor, Ministerului Tehnilogiei Informației și Guvernului Republicii Moldova.

7. Comisia de anchetă a stabilit că schema de export a substanțelor ilicite are mai multe ramificații, iar Comisia a dispus de minimum informații și resurse necesare pentru a face lumină asupra uneia din ele. Modalitatea de transportare a substanțelor interzise reprezintă trimiteri poștale internaționale recomandate la export, sub formă de pachete mici, cu greutatea de pînă la 2 kilograme, care potrivit clasificării internaționale se atribuie la categoria scrisori. Comisia a stabilit că potrivit documentelor de producere a CPTP octombrie 2014 - 30 iunie 2016, tuturor acestor scrisori trimise prin intermediul Î.S. „Poșta Moldovei” le-au fost atribuite coduri de bară cu începutul codului RB02xxxxxxxMD. Totodată, trebuie să menționăm că lotul de trimiteri poștale cu anabolizante reținut de către Serviciul de Informații și Securitate, aveau un alt cod de bară, ceea ce dovedește că ele erau diverse iar cantitățile exportate sunt mult mai mari decît am putea să evaluăm la moment.

8. Toate aceste pachete mici sunt expediate de către persoane fizice din Republica Moldova, iar destinatarii sunt rezidenți ai SUA, Germaniei, Australiei, Marii Britanii, României, Noua Zeelandei, Rusiei, Spaniei, Canadei ș.a. Urmare a analizei procesului tehnologic de expediere a trimiterilor poștale internaționale Comisia a stabilit, vicierea procedurilor vamale și poștale, inclusiv și utilizarea identităților false a expeditorilor. Comisia nu a reușit să documenteze direct și în deplină măsură subiectul cu identitățile false a expeditorilor, principalul motiv fiind refuzul ilegal de a prezenta informațiile de către Ministerul Finanțelor și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, fapt care vine în contradicție expresă cu art. 104 alin. (1) din Constituție. Acest fapt dar și altele descrise în Raport, denotă cunoașterea schemei și eventuala acoperire a acesteia de către un ministru în funcție și un fost ministru care deținea funcția ministerială la momentul activității Comisiei. În context, menționăm că Î.S. „Poșta Moldovei” se află în subordinea Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, iar Serviciul Vamal în coordonarea Ministerului Finanțelor. De aici, nu este greu să identificăm legătura cauzală între aceste instituții care contribuie la asigurarea viabilității schemei de export a substanțelor interzise peste hotarele Țării și cunoașterea faptelor de către actualul prim-ministru.

9. Actualul prim-Ministru între anii 2011-2016 a deținut funcția de Ministru al Tehnologiei Informației și Telecomunicațiilor, respectiv este mai mult decît la curent cu schemă stabilită de Comisia de anchetă, avînd în vedere documentarea schemei începînd cu anul 2009. Ulterior fiind în funcție de Prim-Ministru, dl Filip și după reținerile anabolizantelor de către Serviciul de Informații și Securitate din februarie 2016 la Aeroportul Internațional Chișinău, nu a întreprins nici o acțiune rezultativă, palpabilă și eficientă pentru contracararea ei și nici nu a dat indicații miniștrilor din cabinetul pe care îl conduce să colaboreze sau să facă lumină în procesul de activitate a Comisiei. Este dificil totuși să înțelegem rațiunea Primului-Ministru de ce nu a insistat ca miniștrii din Guvernul pe care îl conduce să colaboreze cu Comisia, de ce nu a insistat ca organele de anchetă să urgenteze investigația? Toate aceste fapte trezesc dubii rezonabile de integritate cauzate de cunoașterea și asigurarea viabilității acestei scheme prin eventuala acoperire și lipsa acțiunilor care se impun în vederea conracarării schemei de export a subtanțelor ilicite.

10. În același timp, Comisia de Anchetă a stabilit că pachetele mici internaționale se perfectau în alt loc decît CPTP (Centrul de Prelucrare și Transportare a Poștei) amplasat în Mun. Chișinău, str. Gării nr.3, - loc stabillit de cadrul normativ intern al „Poștei Moldovei” și Serviciului Vamal. Procesul tehnologic, inclusiv pînă la îmbărcarea coletelor de la Aeroportul Internațional Chișinău, era executat cu majore abateri de la cadrul legal. Viabilitatea în timp a schemei denotă faptul că pe lîngă figurarea în schemă a executorilor simpli – operatorilor poștali, șefi de servicii, lucrători vamali, eventualul aport al său în contribuirea la asigurarea viabilității schemei o au persoane cu funcții de conducerea de vîrf a Î.S. „Poștei Moldovei”, Serviciului Vamal, Ministerul Finanțelor, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și personal Prim-ministrul.

11. În ceea ce privește conținutul trimiterilor poștale și că anume substanțe interzise se aflau în ele a fost confirmat de rezultatele analizei documentelor de producere CPTP din perioada octombrie 2014 - iunie 2016, prezentate Comisiei de către Ministerul Finanţelor şi alte instituţii publice, copia „Actului privind controlul complex al activităţii economico-financiare a filialei Î.S. „Poşta Moldovei”, CPTP” din 27 noiembrie 2012, prezentat Comisiei, în calitate de probă de Sergiu Cebotari, pe atunci şef Serviciu Control Financiar şi Audit Intern al „Poştei Moldovei”. De asemenea fenomenul a fost confirmat şi de mărturiile din Comisie depuse de Sorin Stati – şef CPTP în perioada 30 aprilie 2009 – 17 februarie 2010, cât şi ale lui Sergiu Cebotari. În acest şir logic s-a înscris şi reţinerea de către angajaţii SIS a unui lot de 15 saci de „anabolizanţi” în februarie 2016 la Aeroportul Internaţional Chişinău. SIS a informat în scris Comisia despre conținutul ilicit al reținerilor sale.

12. Martorii principali în acest caz, au prezentat informații cruciale din perspectiva importanței sale, dar și probe video în cadrul ședințelor Comisiei de Anchetă. În prezent constatăm persecutarea lor de către organele de drept din Moldova. Observăm că persecuțiile lor s-au început după ce au depus marturii și probe în cadrul anchetei, totodată au făcut publice și informații referitoare la schemă.

13. Astfel, Sergiu Cibotari a fost arestat chiar în ziua când urma sa transmită probe importante pentru Comisie. A fost eliberat peste trei zile, după ce, a întrerupt colaborarea cu Comisia. Acum are câteva dosare penale intentate, este dus prin judecăți și tace. Și el, si familia sa au fost amenințați cu moartea.

14. Sorin Stati - un alt important martor din ancheta Comisiei, a căzut în disgrația justiției moldovenești după ce a depus marturii la Comisie și a prezentat proba video. Încă in 2014 a fost intentat un dosar penal pe fapt. Din 2014 pîna în 2017 (trei ani), nici o dată nu a fost interogat. Recent, cu doua săptămâni în urma, brusc, a fost pus sub învinuire in acest dosar. Mai mult, i-au mai intentat încă unul. Întâmplător sau nu, locuința sa i-a fost spartă in timpul activității Comisiei, caz învăluit de mister pînă la moment.

15. Despre cazul cu reținerea lotului de „anabolizante” în Aeroportul International Chișinău la 16 februarie 2016, cîteva surse au confirmat că unii din ofițerii SIS care au depistat acea trimitere ilegala impunătoare, și anume trei dintre participanți la acțiune, și care au avut implicare decisivă, astăzi sunt concediați, iar unul dintre ei este cercetat penal pentru divulgarea de informații secrete. Asta după ce informația despre „anabolizante” a apărut pe Harta Corupției. Acest fapt, dar și altele ne demonstrează că este o intimidare necamuflată și încercare de a-i reduce la tăcere.

16. Comisia de Anchetă a analizat în complexitate informațiile obținute pe tot parcursul activității sale și a ajuns la concluzia că acțiunile Î.S. „Poșta Moldovei”, Serviciului Vamal, Ministerului Finanțelor și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor au fost orchestrate, avînd drept scop îngrădirea coordonată a activității Comisiei de Anchetă privind aflarea adevărului despre conținutul coletelor expediate, cît și retururile acestora, persoanele implicate în expedierea și primirea acestor trimiteri poștale sub formă de pachete mici, elucidarea circumstanțelor reale de organizare a exportului substanțelor interzise, precum și contracararea acestei scheme ilicite prin întreprinderea măsurilor care se impun, cu atît mai mult că ancheta a stabilit informații relevante despre schema de export al substanțelor ilicite.

17. În ceea ce privește furnizarea către Comisie a informației false. Urmare a solicitării Comisiei către Minister, „Poşta Moldovei” a furnizat informaţii trunchiate şi falsificate ce ţin de evidenţa codurilor-bare atribuite fiecărei trimiteri poştale internaţionale. Informaţia respectivă este foarte importantă, deoarece ar permite identificarea persoanelor care perfectează ilegal pachetele cu „anabolizante”, în alte locuri decât în OP 2000 MD şi astfel ocolesc procedurile vamale. Evident, stabilind că documentele recepţionate sunt false şi incomplete, prin scrisoare, Comisia a informat MTIC despre acest fapt. Răspunsul primit – „Poşta Moldovei” nu efectuează asemenea evidenţă” a convins Comisia că MTIC intenţionat nu a dorit să furnizeze informaţie. Or, de asemenea evidenţă „Poşta Moldovei” dispune şi acesta este un fapt stabilit oficial de către Comisie. (vezi pag. 20,21,22 din Raport). Acest fapt la fel aduge atingere art. 104 din Constituție și constituie temei pentru adoptarea prezentei Moțiuni.

18. În final, Comisia de Anchetă a stabilit mai multe informații și documente care trezesc dubii rezonabile de integritate în raport cu un șir de persoane exponente a unui interes politic deosebit, și anume Ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Ministrul Finanțelor și Prim-Ministrul, dar și alte persoane ca Directorul Serviciului Vamal, Directorul Î.S. „Poșta Moldovei”, avînd în vedere argumentele expuse mai sus și faptele constatate de Comisia de anchetă în Raportul de alternativă și înregistrat în Parlament ca Proiectul nr. 34 din 20.02.2017.

b) Menținerea în funcție de conducere a persoanelor în raport cu care există dubii rezonabile de integritate

19. Faptele elucidare de către Comisie, precum și concluziile la care s-a ajuns nu reprezintă unica opinie în raport cu prezentul caz. Astfel, dorim să evidențiem faptul că presa de investigație din Republica Moldova și anume investigația jurnalistică efectuată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM). Ancheta Comisiei parlamentare și Investigația Jurnalistica interferează or, ambele au ca obiect de ancheta aceleași „anabolizante”. Menționăm că Investigația CIJM a fost desemnată ca cea mai bună investigație jurnalistică pe tema corupției în cadrul unui concurs național organizat de PNUD și CNA. Tot aceasta publicație a ajuns ca semifinalistă în cadrul concursului Premiul European al Presei. Anticipat vă informăm că această investigație jurnalistica nu numai că a confirmat principalele concluzii din Raportul comisiei parlamentare, dar a documentat și caracterul transnațional al schemei ilicite care își are începutul la noi în Republica Moldova.

20. Pe acest fapt a fost intentată o urmărire penală, iar mai multe detalii sunt expuse la pag. 44-47 ale Raportului Comisiei. Dacă la început Procuratura Generală nu a furnizat Comisiei nici o informație pe acest caz, după ce am obținut informații de la Serviciul Vamal că există totuși intentat un dosar penal, și Procuratura Generală a venit ulterior cu aceiași informație. Iar sub protecția secretului anchetei pînă la moment nu este clar cine este vizat de anchetă și care sunt progresele ei, necătînd că aceste fapte generale sunt de interes public.

21. În aceste condiții, suntem în prezența unor dubii rezonabile în ceea ce privește integritatea, cît și exercitarea cu bună credință a atribuțiilor sale funcționale de către persoanele vizate în prezenta Moțiune.

22. Cu referință la acest subiect Curtea Constituțională:

a) a statuat că: „[...] în respectarea principiului constituţional al statului de drept şi în considerarea interesului general al cetăţenilor, este imperativă luarea măsurilor necesare pentru asigurarea aplicării rapide a suspendării sau demisionării miniştrilor şi altor demnitari de rang înalt care fac obiectul unor dubii rezonabile în materie de integritate.”

b) a reiterat, cu titlu de principiu: „[...] este esenţial pentru credibilitatea unui Guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu, prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor suspiciuni în materie de integritate.”

c) a reținut că: „[...] un Prim-ministru care a tolerat în componenţa Guvernului miniştri suspectaţi de corupţie, în privinţa cărora a fost iniţiată urmărirea penală, manifestă o sfidare a principiilor statului de drept şi denotă o lipsă evidentă de integritate, devenind în acest mod incompatibil cu funcţia deţinută.”

23. În conformitate cu principiul fundamental al statului de drept, persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiei, ignorarea acestor constatări şi numirea/menţinerea în funcţii de conducere a unor persoane asupra cărora apar dubii rezonabile privind integritatea reprezintă o sfidare a statului de drept. Or, statul de drept are valoare constituţională, iar această valoare trebuie respectată pe deplin.

24. În acest context vom menționa articolul 56 din Constituţia Republicii Moldova care prevede că: „[...] Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice [...] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin [...].” Astfel, aceste persoane sunt responsabile în fața poporului și legii pentru faptele comise, iar într-o democraţie veritabilă, normalitatea constă în demisia imediată a persoanelor care şi-au pierdut încrederea publică, fără a se ajunge la demitere.

25. În continuarea ordinii de idei, considerăm că este contrară principiilor statului de drept menținerea în funcţii de conducere a persoanelor în raport cu care au apărut dubii de integritate avînd în vedere documentarea faptelor despre funcționarea schemei de organizare a transportării ilegale, în afara teritoriului Republicii Moldova, a substanțelor interzise, și că această schemă a funcționat cu cunoașterea și admiterea ei de către doi miniștri din actualul Guvern (Cu titlu de precizare, menționăm că la moment unul din acești miniștri ocupă fotoliul ministerial, iar altul deja nu mai deține funcția respectivă), inclusiv cu buna cunoaștere a existenței schemei criminale, și lipsa sau mimarea faptelor concrete pentru combaterea ei de către prim-ministru.

26. A fortiori, persoanele vizate în prezenta Moțiune, contrar prevederilor art. 104 alin. (1) au obstrucționat activitatea Comisie de Anchetă prin refuzul prezentării informațiilor solicitate sau prezentarea informarțiilor eronate, fapt care la fel reprezintă încălcarea jurămînutului depus și anume respectarea cu strictețe a Constituției și legilor Republicii Moldova.

27. Pînă la clarificarea de către organele de ocrotire a normelor de drept a circumstanțelor veridice în exportul de substanțe ilicite cu eventuala implicare și acoperire acordată de către miniștrii din actualul Guvern, precum și cunoașterea Primului-ministru despre acest fapt, lipsa măsurilor concrete și rezultative în vederea contracarării schemei, tergiversarea investigațiilor penale, toate împreună impun necesitatea aplicării răspunderii politice în raport cu aceste persoane, fapt care reprezintă o normalitate pentru statele democratice în astfel de situații.

28. Așa, răspunderea politică are la bază concepţia statului de drept şi democratic şi se referă la răspunderea deţinătorilor unui mandat politic. Prezumţia de nevinovăţie, prevăzută de articolul 21 din Constituție ca principiu într-un proces penal, este inaplicabilă răspunderii politice. Mai detaliat aceste aspecte fiind expuse în Raportul Comisiei de la Veneția CDL-AD (2013) 001 din 11 Martie 2013, cu privire la relația între responsabilitatea politică și penală ministerială.

Încrederea publicului în instituțiile statului

29. Încrederea în instituţiile statului, în general, în personalităţi politice şi publice semnifică aşteptările cetăţenilor ca acele persoane sau instituţii să acţioneze în beneficiul lor, iar consolidarea încrederii în Guvern, ca instituţie fundamentală a statului ce simbolizează un element al democraţiei, este în conexiune directă cu respectarea efectivă a principiului statului de drept și responsabilitatea politică a persoanelor aflate în funcții de conducere, inclusiv prim-Ministrul.

30. Cu referire la acest subiect vom menţioa că transportările ilegale au înflorit în perioada când dl. Filip a exercitat funcţia de ministru al MTIC. Or, în subdiviziunea acestui Minister se află și astăzi Î.S. „Poşta Moldovei”. Ulterior, aceste ilegalităţi au continuat şi în perioada de când Pavel Filip exercită funcţia de Prim-ministru, doar că de această au apărut informații că în schemă eventual figurează doi miniştri din Guvernul pe care îl conduce, respectiv conducătorii Serviciului Vamal şi a Î.S. „Poşta Moldovei”. Argumentarea respectivă este descrisă în Raportul Comisiei de Anchetă. Domnul Pavel Filip nu poate nega faptul că cunoştea existenţa schemei, avînd în vedere că despre aceasta au fost multiple informaţii în presă, dar şi societatea civilă a bătut alarma. Este necesar să menționăm că la data de 02 martie 2016 pe Harta Corupţiei un grup de ofiţeri SIS, SV şi MAI au plasat informaţie despre schema cu „anabolizante”. Probabil, urmare acestor evenimente dl. Filip, în martie 2016, a dispus o anchetă pentru elucidarea schemei criminale, care spre regret a fost doar una formală. Astăzi, cunoaștem - „ancheta” a fost lipsita de substanță. Or, ilegalitățile nu doar că nu au fost stopate, dar au continuat şi în timpul desfășurării anchetei Premierului, dacă ea în general a fost desfăşurată sau a fost numai pentru a liniști opinia publică.

31. Avînd în vedere că nivelul încrederii cetățenilor în instituțiile statului este în drastică descreștere în ultimul an, încrederea în justiției este și mai mică. La moment 73% din populație nu are încredere în actul justiției. În aceste condiții menținerea în funcții de conducere a acestui Cabinet de Miniștri viciat de flagelul contribuirii în asigurarea viabilității schemei de export a substanțelor interzise, admiterea funcționării ei, lipsa întreprinderii acțiunilor pentru prevenirea ei și lipsa oricărei reacții adecvate pentru eliminarea din funcțiile de conducere a persoanelor care au tangență la acest fapt, reprezintă un prejudiciu colosal funcționării democratice a statului, cît și subminează într-o măsură și mai mare încrederea publică în instituțiile statului, organele de drept și Guvern.

32. Implicarea și lipsa de măsuri adecvate pentru combaterea acestei scheme de export a substanțelor interzise, tolerarea de către Primul-ministru a faptului că miniștrii din cadrul cabinetului pe care îl conduce sunt vizați în relații de eventuală acoperire și coordonare a schemei de export a substanțelor interzise prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, reprezintă o sfidare crasă a normelor de drept și vine în contradicție cu standardele ridicate în materie de integritate din care motiv încrederea acordată Guvernului de către Parlament urmează a fi retrasă.

DISPOZITIV

33. Delimitînd foarte clar responsabilitatea politică ministerială de cea penală, potrivit practicilor legale naționale, precum și cele internaționale explicate în Raportul Comisiei de la Veneția CDL-AD (2013) 001 din 11 Martie 2013, cu privire la relația între responsabilitatea politică și penală ministerială;

În temeiul art. 106 al Constituției Republicii Moldova, potrivit căruia Parlamentul poate exprima neîncrederea în Guvern și prevederilor art. 116-118 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797 din 02.04.1996, care stabilește depunerea, dezbaterea și efectele moțiunii de cenzură;

Depunem prezenta Moțiunea de Cenzură, în contextul implicării, acoperirii, lipsei acțiunilor de contracarare, a membrilor actualului Guvern și personal a Primului – Ministru, în contribuirea la viabilitatea schemei de export al substanțelor ilicite peste hotarele Republicii Moldova, de către angajații Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, și exprimăm neîncrederea în actualul Guvern al Republicii Moldova”.