„Minimă îndeplinire a obligației statului de a combate corupția electorală”: Curtea Constituțională îi cere Parlamentului să ia măsuri pentru a asigura exprimarea liberă a voinței și a preveni implicarea cultelor religioase în procesul electoral

Potrivit informațiilor recepționate de către Înalta Curte de la organele de drept, Centrul Național Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale în mai multe cauze penale în privința a 74 de persoane bănuite sau învinuite de comiterea infracțiunilor de corupere a alegătorilor și de finanțare ilegală a partidelor politice. În procesul de urmărire penală au fost ridicate și aplicate sechestre pe mijloace bănești în sumă totală de peste 4 milioane 500 de mii de lei, mijloace care urmau a fi utilizate în scopul coruperii alegătorilor și al finanțării ilicite a unor partide politice. Banii ridicați erau destinați unor partide politice concrete, precum și alegătorilor - de la 200 până la 6 000 de lei în diferite monede, pentru a-i determina să voteze într-un anumit fel.

CITIȚI și Când ar putea avea loc ceremonia de învestire a Maiei Sandu în funcția de șefă a statului pentru a doua oară

„La prima vedere, cadrul normativ existent ar confirma o minimă îndeplinire a obligației pozitive a statului de a adopta legi care combat corupția electorală. Totuși, având în vedere numărul mare al cazurilor de corupere a alegătorilor, număr raportat de autoritățile de investigație în contextul celor două tururi ale alegerilor prezidențiale din acest an, Curtea a considerat că autoritățile au obligația constituțională de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura exprimarea liberă a voinței poporului în cadrul alegerilor și dezvoltarea democratică a republicii. Curtea a considerat că ar putea fi îmbunătățite mecanismele legale de contracarare existente în vederea combaterii corupției electorale, astfel încât să fie desfășurate de o manieră efectivă, având în vedere și modalitățile inedite ale cazurilor de corupere înregistrate la acest scrutin”, a declarat Domnica Manole.

Președinta Curții Constituționale a mai subliniat că, potrivit Constituției, cultele religioase sunt autonome și sunt separate de stat.

„Principiul separării bisericii de stat pretinde ca reprezentanții cultelor religioase să nu intervină în procesul decizional al statului, inclusiv în procesul electoral. Implicarea cultelor religioase în alegeri încalcă regulile unei competiții electorale democratice”, a punctat Manole.

Potrivit aceleiași surse, în pofida încălcărilor menționate și având în vedere că în procesul alegerilor şi la numărarea voturilor nu au fost comise încălcări care să influențeze rezultatele alegerilor, Curtea Constituțională a constatat că alegerile președintelui republicii din 20 octombrie și 3 noiembrie s-au desfășurat cu respectarea Constituției.

„Candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova, dna Maia Sandu, a fost ales prin vot egal, direct, secret și liber exprimat. Curtea a confirmat rezultatele acestor alegeri și a validat mandatul dnei Maia Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova”, a conchis Domnica Manole, președinta Curții Constituționale.