VIDEO, DOC // Curtea Constituțională a DECIS: Parlamentul urmează a fi DIZOLVAT. Doi magistrați au avut opinii SEPARATE

Actualitate 15.04.2021 15:27 Vizualizări

VIDEO, DOC // Curtea Constituțională a DECIS: Parlamentul urmează a fi DIZOLVAT. Doi magistrați au avut opinii SEPARATE

Parlamentul R. Moldova urmează a fi dizolvat din cauza faptului că nu a învestit un guvern timp de trei luni. Verdictul a fost dat astăzi de Curtea Constituțională, după ce a examinat sesizarea depusă de președinta Maia Sandu pe 29 martie.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului R. Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în conformitate cu prevederile art. 85, al. 1 și 2, din Constituția R. Moldova. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova”, a citit avizul președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Manole a mai anunțat că doi din cei cinci judecători, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan, au avut opinii separate în ceea ce privește soluția dată de Înalta Curte.

Potrivit avizului Curții Constituționale, din data de 11 februarie 2021 a fost formalizată o majoritate parlamentară absolută care susținea candidatura Marianei Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru.

„Având în vedere refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a candida, dl Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru. Desemnarea dlui Igor Grosu în această calitate ținea de puterea discreționară a președintelui republicii.Curtea a reținut că atât refuzul persoanei de a fi candidat la funcția de prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate, cât și faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate președintelui republicii.

Această situație îi este imputabilă Parlamentului, de vreme ce renunțarea candidatului manifestă, pe acest plan constituțional, efecte negative pentru majoritatea parlamentară, efecte care nu-i pot fi imputate unui terț.

A doua solicitare de învestire a Guvernului datează cu 23 martie, atunci când Igor Grosu a cerut votul de încredere al Parlamentului. Prezentarea programului de activitate și a întregii liste a Guvernului propuse de Igor Grosu a eșuat, pentru că nu a existat cvorum la ședința Parlamentului din 25 martie.

Prin urmare, Curtea a constatat că condiția respingerii a cel puțin două solicitări de învestitură, într-un termen de cel mult 45 de zile între ele, a fost respectată”, a declarat președinta Curții Constituționale într-un briefing susținut după anunțarea verdictului Înaltei Curți.

Menționăm că președinta Maia Sandu a declarat astăzi în fața Înaltei Curți că Parlamentul nu a învestit un guvern timp de trei luni, iar candidatura lui Vladimir Golovatiuc a fost înaintată de majoritatea PSRM-ȘOR peste termenul indicat de Constituție. Totodată, șefa statului a remarcat faptul că, deși nu a fost de acord cu candidaturile la funcția de premier pe care le-a propus, Parlamentul nu a recurs la suspendarea președintelui.

La rândul lor, reprezentanții Parlamentului au solicitat Înaltei Curți respingerea sesizării depuse de președinta Maia Sandu, afirmând că în prezent „nu sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului”, întrucât există o majoritate parlamentară „și-a manifestat disponibilitatea” de a acorda vot de încredere unui candidat la funcția de premier.

UPDATE 11.31 // Membrii Curții Constituționale s-au retras în deliberări, iar verdictul va fi anunțat joi, 15 aprilie, la ora 15.30.

UPDATE 11.29 // „Consider oportună declanșarea procedurii de dizolvare a Parlamentului. Alegerile sunt un element esențial al procesului democratic. Cetățenii R. Moldova merită o guvernare stabilă și responsabilă”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul pledoariei de final, susținută în fața membrilor Curții Constituționale.

De cealaltă parte, reprezentanții Parlamentului au solicitat Înaltei Curți să respingă solicitarea Maiei Sandu privind constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Legislativului.

UPDATE 11.02 // Reprezentantul Parlamentului la ședința de astăzi a Curții Constituționale, Radu Radu, a solicitat Înaltei Curți respingerea sesizării depuse de președinta Maia Sandu, afirmând că în prezent „nu sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului”.

Potrivit lui Radu Radu, „Parlamentul este pe deplin funcțional” și acesta „și-a manifestat disponibilitatea” de a acorda vot de încredere unui candidat propus de majoritatea parlamentară.

Întrebat de ce Parlamentul nu a învestit un guvern în cadrul celor două tentative eșuate, Radu Radu a răspuns că „probabil a fost o reacție la neînaintarea unui candidat propus de majoritatea parlamentară”.

UPDATE 10.51 // Unul dintre reprezentanții Parlamentului la ședința de astăzi a Curții Constituționale, Lilian Enciu, a solicitat, în momentul în care a fost invitat să-i pună întrebări președintei Maia Sandu, recuzarea magistratului Nicolae Roșca, pe motiv că anterior a fost avocatul acesteia și membru al partidului din care provine și șefa statului.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a punctat că acest lucru este cunoscut de întreaga societate, juristul Legislativului nu a avut nicio cerere de recuzare atunci când a fost întrebat în debutul ședinței de astăzi, iar această etapă a fost depășită: „Demersul Dvs. nu poate fi acceptat la etapa examinării în fond a sesizării”.

UPDATE 10. 45 // Judecătorul Vladimir Țurcan, fost deputat socialist și unul dintre apropiații lui Igor Dodon, a vrut să afle părerea Maiei Sandu despre existența unei majorități parlamentare care a înaintat un candidat la funcția de premier.

Șefa statului a explicat faptul că această majoritate parlamentară nu a fost creată așa cum prevede Regulamentul Parlamentului, ci doar pentru susținerea unui candidat la funcția de premier, lucru ce s-a întâmplat la două luni după demisia premierului Ion Chicu.

Totodată, Maia Sandu a explicat că a decis să nu o desemneze pe Mariana Durleșteanu, primul candidat al majorității PSRM-ȘOR la funcția de premier, fiindcă „eu îmi asum o responsabilitate în momentul în care desemnez un candidat la funcția de premier”.

Ulterior, Mariana Durleșteanu și-a retras candidatura, „lucru care nu-mi poate fi imputat”, iar cea de-a doua candidatură la funcția de premier din partea majorității PSRM-ȘOR a fost anunțată „după depășirea termenului constituțional”.

UPDATE 10.32 // „Funcționalitatea unui parlament nu se măsoară în numărul de fotolii, ci în legalitatea acțiunilor și capacitatea de a urma Constituția și interesul cetățenilor”, a declarat Maia Sandu în fața magistraților Curții Constituționale, explicând faptul că actualul Parlament a aprobat, în ultimele luni, mai multe legi care au blocat inclusiv finanțarea externă a R. Moldova.

Potrivit Maiei Sandu, Parlamentul nu și-a dorit rezolvarea crizei politice, iar anunțarea candidaturii lui Vladimir Golovatiuc la funcția de premier a avut loc „după depășirea termenului constituțional”.

Vedeți AICI discursul integral al Maiei Sandu ținut în ședința Curții Constituționale.

UPDATE 10.20 // Președinta Maia Sandu a declarat că a decis să participe la ședința de astăzi „din respect” pentru Înalta Curte și dată fiind importanța acestui subiect pentru întreaga societate.

În pledoaria sa susținută în fața magistraților, șefa statului a prezentat evenimentele în ordine cronologică privind organizarea consultărilor cu fracțiunile parlamentare, începând cu data de 28 decembrie 2020, și eșuarea celor două tentative de a învesti guvernele propuse - cel condus de Natalia Gavriliță și cel condus de Igor Grosu.

În primul caz, pe 11 februarie, Parlamentul nu a acordat vot de încredere Guvernului Gavriliță, iar pe 25 martie nu a existat cvorum pentru a dezbate programul și echipa Guvernului Grosu, subiect inclus în ordinea de zi, „PSRM și Partidul ȘOR blocând deliberat ședința plenară prin părăsirea ședinței”.

De asemenea, Maia Sandu a făcut referire la art. 85 de Constituție care stipulează clar când urmează a fi dizolvat Parlamentul, considerând că există circumstanțele indicate în Legea Supremă pentru dizolvarea Parlamentului.

Potrivit Maiei Sandu, termenul de învestire a unui nou guvern, după demisia lui Ion Chicu pe 23 decembrie 2020, a expirat pe 23 martie curent.

UPDATE 10.04 // La ședința de astăzi a Curții Constituționale participă și președinta Maia Sandu, care a sesizat Înalta Curte cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului. Președinta Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi, și-a trimis un reprezentant.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că demersul ministrului în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, cu privire la speța examinată astăzi nu va fi luat în considerare, întrucât Fadei Nagacevschi nu este parte în proces și „nu este în drept să vină cu un demers în fața Curții”.

Curtea Constituțională examinează în cadrul ședinței de astăzi sesizarea depusă de președinta Maia Sandu cu privire la constatarea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova.

După pronunțarea avizului, președintele Curții, doamna Domnica Manole, va susține un briefing.

Amintim că Maia Sandu a depus pe 29 martie curent o sesizare la Curtea Constituțională, solicitându-le magistraților să spună dacă există circumstanțe pentru dizolvarea actualului Parlament, după eșuarea celor două tentative de a învesti un guvern timp de trei luni.

„Am decis să sesizez Curtea Constituțională pentru constatarea circumstanțelor constituționale de dizolvare a Parlamentului. Este competența Curții Constituționale de a constata aceste circumstanțe. Dacă magistrații de la Curtea Constituțională vor spune că există circumstanțe, voi dizolva Parlamentul și vom merge la judecata oamenilor”, a explicat Maia Sandu.

De cealaltă parte, socialiștii au creat o majoritate parlamentară împreună cu deputații Partidului „ȘOR” și l-au înaintat la funcția de premier pe Vladimir Golovatiuc, Ambasadorul R. Moldova la Moscova, afirmând că Legislativul nu poate fi dizolvat în condițiile în care ar exista „voință politică” pentru a guverna R. Moldova.