LIVE VIDEO // MOȚIUNEA de CENZURĂ împotriva Guvernului Chicu, prezentată în Parlament: Opoziția BOICOTEAZĂ ședința

Totodată, modificarea statutului unității teritoriale autonome Găgăuzia, intrarea sau ieșirea localităților în/din componenta unității teritoriale autonome Găgăuzia se va efectua în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

CITIȚI și Socialiștii, nevoiți să RENUNȚE la inițiativa care se referă la statutul juridic al Găgăuziei: Proiectul, AMÂNAT! „Vreți să adunați capital politic prin învrăjbirea populației”

Cele două proiecte de legi au fost votate o dată în lectura a doua cu tot cu amendamentele propuse de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vladimir Bolea.

La scurt timp, socialiștil Vlad Batrîncea a solicitat anularea votului la aceste proiecte de legi și Parlamentul și-a luat o pauză. Reveniți de la pauză, deputații și-au anulat votul anterior, pentru a renunța la amendamentele deputatului din opoziției, și au mai votat o dată.

„Vă rog să fiți mai atenți altă dată”, și-a certat colegii socialista Zinaida Greceanîi, de la tribuna Parlamentului.

UPDATE // Controversata lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fosdt aprobată astăzi în lectură finală cu votul a 55 de deputați.

Proiectul de lege semnat de socialiștii Bogdat Țîrdea, Vlad Batrîncea, Adrian Lebedinschi și Vasile Bolea prevede că statul trebuie să asigure „condițiile necesare pentru utilizarea și dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică în Republica Moldova” în toate instituțiile publice, inclusiv din domeniul educației sau judiciar.

Astfel, limba rusă urmează să fie folosită pe teritoriul republicii alături de limba de stat, activitățile de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice vor fi efectuate în română, iar la solicitare se va asigura și traducerea în limba rusă.

Același document prevede că denumirea mărfurilor și a produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucțiunile, precum și orice alte informații vizuale referitoare la mărfurile fabricate în Republica Moldova, prezentate populației din republică se întocmesc în limba de stat și în limba rusă.

CITIȚI și CNA-ul condus de ex-consilierul lui Dodon CRITICĂ proiectul PSRM, care impune LIMBA RUSĂ în toate instituțiile publice: „E un PERICOL iminent la adresa orânduirii sociale și bazei statalității R. Moldova, ar putea duce la conflicte între etnii”

De asemenea, și înscrisurile de pe plăcile cu denumirile organelor puterii de stat administrației de stat și organizațiilor obștești, ale întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor vor fi obligatoriu și în rusă.

Totodată, organele puterii de stat, administrației publice, întreprinderilor, instituțiilor publice vor trebui să primească și să examineze cererile scrise sau verbale depuse de cetățeni în limba de stat sau limba rusă și vor purta „raspundere personală”, dacă vor răspunde doar în limba română.

O altă prevedere arată că actele oficiale ale organelor puterii de stat, administrației publice, se întocmesc și se adoptă în limba de stat, urmând să fie traduse limba rusă, iar în UTA Gagauzia - și în limba găgăuză.

UPDATE // Parlamentul a aprobat astăzi un proiect de lege prin care s-a revenit la vârsta-standard de pensionare de 57 de ani pentru femei și de 62 de ani pentru bărbati, începând cu 1 ianuarie 2021.

Același proiect prevede că pentru femeile care au născut și au educat până la vârsta de 8 ani 5 și mai mulți copii se stabilește vârsta de pensionare de 54 de ani.

Totodată, pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu de la 5 ani până la 9 ani și 6 luni, în funcție de stagiu.

Proiectul a fost propus de socialiști și va fi comasat cu o inițiativă asemănătoare a Partidului Șor.

Proiectul respectiv a fost aprobat în lipsa opoziției, care boicotează ședința de astăzi a Parlamentului. În debutul acesteia, liderul democraților, Pavel Filip, atrăgea atenția că este vorba despre o inițiativă populistă, că „se scoate o cărămidă din toată construcția”, după ce au fost depuse eforturi colosale pentru a reforma sistemul de pensii.

„Poate vor ieși oamenii mai devreme la pensie, dar nu vor avea pensii”, a atenționat fostul premier.

UPDATE // Majoritatea parlamentară, formată din socialiști și deputați ai Partidului „Șor”, a abrogat astăzi, timp de 13 minute, așa-zisa lege a miliardului, aprobată în 2016, care obliga cetățenii să întoarcă banii sustrași din sistemul bancar.

Votul în două lecturi a 56 de deputați prevede că Guvernul va propune, în termen de trei luni, soluții pentru achitarea datoriilor celor trei bănci implicate în jaful bancar - Banca de Economii, Unibank și Banca Socială - către Banca Națională a Moldovei.

Eleonora Graur de la Platforma „Pentru Moldova”, fostă deputată democrată, a anunțat votul pozitiv al colegilor săi pentru acest proiect, pentru că „nu cetățenii trebuie să plătească” această datorie.

Totodată, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că banii prevăzuți în bugetul de stat pentru a fi achitați în 2021 Băncii Naționale vor fi direcționați pentru subvenții acordare agricultorilor care protestează în centrul Chișinăului.

„Punerea pe umerii cetățenilor a responsabilității pentru mijloacele sustrase din sistemul bancar este cel puțin incorectă și reprezintă o povară fiscală suplimentară pentru stat. Cetățenii nu trebuie să suporte răspunderea pentru gafele fostelor guverne”, a menționat unul dintre autorii inițiativei, socialistul Petru Burduja.

Legea din octombrie 2016, aprobată de Guvernul Filip, prevedea întoarcerea, timp de 25 de ani, a circa 25 de miliarde de lei Băncii Naționale a Moldovei: „Obligațiunile de stat vor fi emise la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termene de pînă la 25 de ani, în volum total de pînă la 13583717000 lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5 la sută”.

CITIȚI și „Torpedele” lui Dodon – DEVALORIZAREA puternică a leului și creșterea dramatică a prețurilor. „Abrogarea „legii miliardului” nu rezolvă furtul banilor și este o mostră clasică de populism și agramație”

Deși această lege a fost abrogată astăzi în lipsa opoziției, liderul democraților, Pavel Filip, a declarat, în debutul ședinței Parlamentului, că această decizie a fost „un element de salvgardare”, iar abrogarea documentului va lovi în credibilitatea statului pe plan extern și în păturile social-vulnerabile.

UPDATE // Ședința Parlamentului continuă cu 52 de deputați socialiști și ai Platformei „Pentru Moldova”, formată din legislatori ai Partidului „Șor” și transfugi ex-democrați.

UPDATE // Deputații din opoziție refuză să participe la ședința de astăzi a Parlamentului, pe motiv că pe ordinea de zi au fost incluse mai multe „subiecte toxice”, iar jumătate dintre acestea nu au avizul Guvernului.

Primul care a făcut acest anunț a fost vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, din numele Platformei DA, care a acuzat „târguri” ale „majorității Șordon”.

Slusari a spus că deputații Platformei DA vor reveni la ședință atunci când vor fi dezbătute legile care țin de bugetul pentru anul viitor, pentru a discuta amendamentele propuse.

Președintele fracțiunii PAS, Igor Grosu, a anunțat că nici fracțiunea sa nu va participa la ședința de astăzi a Parlamentului.

Gestul parlamentarilor PPDA și PAS a fost urmat și de democrați. Deputatul Dumitru Diacov s-a arătat nemulțumit că socialiștii nu i-au „consultat deloc” pe democrați vizavi de subiectele puse astăzi în discuție.

Liderul grupului „Pro Moldova”, Andrian Candu, a solicitat o pauză de jumătate de oră, după care a anunțat că și colegii săi vor boicota ședința de astăzi a Legislativului, pentru că nu ar avea nimic în comun cu nevoile cetățenilor.

UPDATE // Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a dat citirii textului moțiunii de cenzură împotriva activității Guvernului Chicu.

„Orice zi de aflare a acestui Guvern în funcție înseamnă mai puține șanse pentru rezolvarea crizei din domeniul sănătății și economici”, a declarat Igor Grosu, adăugând că Guvernul Chicu a oferit un pachet de sprijin de 0,4% din PIB în contextul pandemiei, „cel mai mic din Europa”.

„În temeiul articolului 106 al Constituției Republicii Moldova și articolelor 116-118 din Regulamentul Parlamentului, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului Republicii Moldova la învestitură”, se arată în dispozitivul moțiunii.

Moțiunea de cenzură a fost semnată de 34 de deputați din fracțiunile PAS, Platforma DA și PDM.

Vedeți mai jos textul integral al Moțiunii de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova:

Subsemnații, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art. 106 din Constituția Republicii Moldova, art. 116-118 din Regulamentul Parlamentului, înaintăm prezenta moțiune de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova.

MOTIVAREA

Guvernul Chicu, învestit în noiembrie 2019, a eșuat lamentabil în procesul de atenuare a consecințelor pandemiei COVID-19 și a crizei economice. Orice zi în plus în care acest guvern este în funcție, înseamnă mai puține șanse pentru rezolvarea crizei sanitare, economice și sociale în care se adâncește Republica Moldova. Administrarea dezastruoasă a treburilor statului de către acest Guvern este cea mai evidentă în două domenii-cheie – sănătate și economie.

Administrarea dezastruoasă în domeniul sănătății

Guvernul a abandonat sistemul medical în fața celei mai mari provocări de sănătate publică din ultimele decenii. După 9 luni de la începutul epidemiei, din cauza inacțiunii acestei guvernări și a incapacității de a gestiona situația, locurile în spitale s-au epuizat, mii de oameni au decedat, personalul medical a ajuns la capătul puterilor, iar virusul circulă liber prin comunitățile noastre în absența unui program comprehensiv de testare.

Acest Guvern nu a putut protejat medicii. În pofida apelurilor repetate din partea opoziției și a întregii societăți de a prioritiza echiparea corespunzătoare a sistemului medical cu echipamente de protecție, guvernarea s-a mișcat lent și nehotărât, lăsând medicii să înfrunte epidemia cu riscul pentru propria viață. Instituțiile medicale nu au fost dotate cu echipamente la timp. Primele respiratoare și viziere procurate centralizat din China au ajuns în spitale abia la finele lunii aprilie, începutul lunii mai. Spre comparație, în cazul României, echipamentele intrau în țară deja în luna martie. Românii și ucrainenii au reușit să aducă mii de măști, combinezoane de protecție, teste, mănuși, respiratoare – rapid, mobilizând toate resursele statului în susținerea sistemului medical.

Acest Guvern s-a bâlbâit impardonabil la capitolul achiziții centralizate. Pe 13 martie, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate a lansat o licitație ambițioasă prin care și-a propus să procure milioane de mănuși, măști, viziere și combinezoane. În cele din urmă însă, a reușit să achiziționeze doar 6.6% din măștile planificate, 17.5% din mănuși, 2% din combinezoane și 25% din respiratoare. Pe lângă faptul că s-a procurat prea puțin centralizat, materialele de protecție au ajuns foarte târziu în țară. Ilustrativ în acest sens este cazul echipamentelor care au ajuns în vamă și au stat acolo câteva zile, pentru că nu puteau fi devamate, în timp ce sistemul era totalmente dezgolit.

Strategia Guvernului la capitolul dotări a fost să se bazeze în mare parte pe donațiile venite de la partenerii externi și să paseze, practic integral, responsabilitatea către directorii instituțiilor medicale. Asta a dus nu doar la situații în care echipamentele ajungeau cu întârziere în spitale, dar și la achiziționarea de echipamente inutile, care nu ofereau protecția necesară lucrătorilor medicali. Analiza datelor publice, privind achizițiile desfășurate de sine stătător de către instituțiile medicale, arată că, în absența unor reglementări și recomandări clare din partea Ministerului Sănătății și a ANSP, peste 50% din toate măștile procurate direct de către instituțiile medicale au fost din bumbac.

Totodată, în timp ce în spitale nu ajungeau echipamente de protecție, Guvernul a trata cu dispreț și superioritate ajutorul venit din partea României.

Declarațiile iresponsabile și arogante ale acestui Guvern, care au dus la izolare internațională, au complicat și mai mult situația cu asigurarea necesităților sistemului medical.

Întârzierile și disfuncționalitățile manageriale au dus la un număr mare de infectări și decese în rândul personalului medical. De la începutul epidemiei și până acum, peste 12.500 de lucrători medicali s-au îmbolnăvit de coronavirus, iar 59 de cadre medicale și-au pierdut viața. Prin comparație, în cazul României, o țară cu o populație de aproape 8 ori mai mare ca a Republicii Moldova, au decedat doar 50 de lucrători medicali și s-au infectat de 10 ori mai puțini (raportat la populație).

Atitudinea autorităților față de medici a fost una umilitoare. Confruntându-se cu numărul mare de îmbolnăviri și propria impotență, acest Guvern a ales să dea vina pe medici pentru numărul mare de infectări. Totodată, a fost nevoie de presiunea opoziției și a întregii societăți pentru ca Ministerul să asigure sporuri salariale pentru cei din prima linie. Inițial, beneficiau de sporuri doar cei din spitale. După presiunea din partea societății, Guvernul a prevăzut sporuri și pentru cei din medicina primară și urgentă. Majorările salariale au întârziat tocmai până în luna octombrie, fiind oferite exact înainte de alegeri. Atitudinea Guvernului față de lucrătorii medicali este una desconsiderantă, fapt demonstrat inclusiv prin încercarea permanentă a Guvernului de a exclude plata celor 16.000 de lei pentru lucrătorii infectați.

Acest Guvern n-a putut proteja nici medicii și nici populația. La 9 luni de la începutul epidemiei au fost înregistrate 127,253 de cazuri de COVID. Aproape 5% din cei 2.6 milioane de cetățeni care locuiesc în Republica Moldova, conform datelor BNS, s-au îmbolnăvit. Aceste cifre și așa sunt extrem de îngrijorătoare, în același timp, trebuie să recunoaștem cu regret că numărul real al infectărilor este mult mai mare. Din cauza politicii eronate, iresponsabile și, la drept vorbind, criminale a Guvernului de a nu testa masiv populația, mulți oameni se îmbolnăvesc, dar nu apar în statistici, nu se izolează și nu beneficiază de asistență medicală.

În pofida insistențelor întregii societăți, Guvernul nu a reușit să crească nici măcar până la 5000 numărul testelor efectuate zilnic. Guvernul a refuzat să contracteze servicii de la laboratoarele private, nu a achiziționat echipamentele necesare și nu a dotat suficient laboratoarele de stat, nu a organizat echipe mobile de testare, dând dovadă de o atitudine reactivă și pasivă la acest subiect. Ca și în cazul echipamentelor de protecție, Guvernul, în mare parte, a mizat pe susținerea partenerilor de dezvoltare, fără a da dovadă de o minimă proactivitate. În ultima săptămână, numărul maxim de teste efectuate a fost de 3836 teste pe zi, dintre care cel puțin o treime au fost plătite direct de către cetățeni și efectuate în laboratoarele private. Rata testelor pozitive a atins 48,4% – o cifră record, șocantă, care descalifică orice Guvern. O rată atât de înaltă încă o dată sugerează că numărul testelor efectuate este foarte mic – iar virusul circulă liber prin comunitate. Raportat la un milion de populație, Moldova a testat cel mai puțin dintre toate statele europene, cu excepția Albaniei și Ucrainei. Iar cel mai alarmant este că acest Guvern nu are nici o strategie privind creșterea capacităților de testare pe viitor.

Eșecul de a-i identifica și izola pe cei bolnavi a eliminat efectul stării de urgență și al carantinei stricte. Guvernul a scăpat situația de sub control, iar 2598 de oameni au plătit cu viața pentru această incompetență. Doar pentru că avem medici profesioniști care muncesc cu abnegație și rezistă de unii singuri împotriva epidemiei, numărul deceselor nu este și mai mare.

Guvernul nu a protejat cetățenii, nu a asigurat testarea gratuită a contactelor și nu a asigurat tratamentul gratuit la domiciliu. Normele impuse de Guvern și de Comisia pentru Situații Excepționale au fost deseori confuze și contradictorii, comunicarea cu populația a fost insuficientă, arogantă și neclară. Comisia pentru Situații Excepționale și implicit Guvernul a decis ieșirea la serviciu a bugetarilor în plină pandemie și a tăcut atunci când unii politicieni și, în special, șeful statului făceau declarații aberante, negând riscurile infectării cu COVID-19. Guvernul a dat dovadă de ipocrizie și a subminat totalmente orice efort de a convinge populația să respecte normele epidemiologice, când însuși prim-ministrul le-a încălcat, organizând o nuntă în plină pandemie.

Pandemia a găsit nepregătite majoritatea statelor, dar acelea care au avut noroc de lideri responsabili, empatici, proactivi și profesioniști au reușit să minimizeze impactul acesteia asupra societății și a sistemului medical. Cetățenii Republicii Moldova au avut marele ghinion să înfrunte această năpastă cu Guvernul lui Igor Dodon – incompetent, arogant, incoerent și iresponsabil.

Administrarea dezastruoasă a situației economice

Practic, nici o țară din lume nu a scăpat de criza economică cauzată de COVID-19. Însă, în timp ce majoritatea țărilor europene și cele din regiune au întreprins măsuri fără precedent de susținere economică și socială – prin măsuri cum ar fi subvenționarea parțială sau totală a veniturilor/salariilor populației, creditarea generoasă a întreprinderilor, Guvernul din Republica Moldova a acționat de parcă criza nici nu ar fi existat.

Cifrele vorbesc de la sine. Conform unor studii independente, cel puțin 60.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă pe parcursul anului 2020, conform sondajelor efectuate în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, aproape jumătate din companii semnalează o scădere a veniturilor de peste 50% și o treime din acestea spun că se află în prag de faliment. Consecințele se văd și asupra PIB-ului – în trimestrul II al anului 2020, acesta a scăzut cu 14%.

Chiar și puținele măsuri „cosmetice” de susținere promise de Guvernul Chicu s-au soldat cu un eșec lamentabil. De exemplu, din celei 310 milioane de lei planificați pentru subvenționarea impozitelor plătite la salarii, doar 16.1% au fost absorbiți. Din cele 90 de milioane, alocate agenților economici pentru subvenționarea dobânzilor la credite, au fost absorbite mai puțin de 8%. Acest eșec s-a datorat mecanismului complicat de accesare și atractivității reduse.

Pachetul de susținere economică anticriză din Moldova a fost cel mai mic ca mărime în pondere PIB din Europa – de doar 0.4% din PIB (dacă sunt excluse măsurile de susținere indirectă a mediului de afaceri). În comparație, mărimea pachetului economic anticriză în alte țări din regiune a fost de zeci de ori mai mare: în România – 5% din PIB, în Serbia – 11%, sau Albania – 2.8%.

Pe fundalul acestui eșec, guvernarea nu a acceptat nici o măsură propusă de opoziție și experții independenți, cum ar fi subvenționarea directă a veniturilor/salariilor, garantarea creditelor pentru afaceri și anularea penalităților la creditele de microfinanțare.

Guvernul Chicu este unul rupt de realitățile economice actuale. A demonstrat aceasta atât prin proiectele politicii bugetar-fiscale, cât și prin cel al bugetului de stat pentru 2021, înregistrate recent în parlament. În plină criză, acesta propune creșterea cotei TVA la producția agricolă de la 8% la 12%, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor la produse alimentare cum ar fi – crupe, cartofi, ulei, carne, etc. – fapt ce va lovi dur în populația și așa afectată de criză. De asemenea, este ilogică eliminarea scutirilor personale în familie exact atunci când oamenii își pierd locurile de muncă. Sau total neargumentată este revenirea propusă la plafonarea impozitelor locale și limitarea autonomiei locale.

În acest context de criză, când susținerea externă este mai importantă ca niciodată, guvernarea actuală a izolat Republica Moldova de ajutorul și finanțarea la care R. Moldova poate pretinde și pe care o poate obține. În rezultat, proiecte importante, acordate de partenerii externi, nu au fost deloc valorificate, cum ar fi asistența de urgență acordată de Banca Mondială și asistența pentru întreprinderile mici și mijlocii acordată de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Iar resursele financiare bugetate pentru 2020 de la FMI, UE, ca surse de finanțare a deficitului bugetar, au rămas înghețate din cauza deciziilor guvernanților de a ține R. Moldova izolată.

Și mai grav, ultimele proiecte votate și înregistrate în Parlament de alianța PSRM-Șor vor adânci și mai mult izolarea internațională și vor compromite total orice șanse de a atrage finanțare externă. Unele inițiative populiste, trecute în mod iresponsabil de alianța PSRM-Șor, riscă să aibă consecințe și mai grave, inclusiv epuizarea capitalului BNM și pierderea încrederii în leu.

Fără finanțare externă, acoperirea deficitului bugetar de 14 miliarde de lei, anunțat pentru 2021, se va dovedi a fi o sarcină extrem de grea. Dacă nu vom găsi surse de a acoperi acest deficit, în doar câteva luni, Guvernul riscă să nu-și poată onora obligațiunile elementare, inclusiv plata pensiilor și salariilor.

În concluzie:

• Guvernul Chicu a abandonat sistemul medical în fața celei mai mari provocări de sănătate publică din ultimele decenii. Aproape 60 de lucrători medicali și-au pierdut viața de la începutul epidemiei și peste 12500 s-au îmbolnăvit de coronavirus. Prin comparație, în cazul României, o țară cu o populație de aproape 8 ori mai mare ca a Republicii Moldova, au decedat 50 de lucrători medicali și s-au infectat de 10 ori mai puțini (raportat la populație).
• Guvernul Chicu a pierdut lupta cu pandemia încă de la început. Primele echipamente de protecție medicală procurate centralizat au ajuns în spitale abia în luna mai. Numărul de testări nu a fost niciodată suficient, fiind de câteva ori mai mic comparativ cu alte țări europene cu populație similară. Din cauza numărului insuficient de testări, virusul a devenit necontrolabil.
• Guvernul Chicu nu a oferit vreun ajutor real economiei. Mărimea pachetului de susținere economică anticriză din Moldova a fost cel mai mic din Europa – de doar 0.4% din PIB, de zeci de ori mai mic decât în țările din regiune.
• Menținerea acestui guvern la putere, susținut de majoritatea parlamentară PSRM-Șor, din care fac parte indivizi direct implicați în frauda bancară, compromite orice șansă de a implementa reforme și de a accesa asistența financiară externă, atât de necesară pentru acoperirea deficitului bugetar.
• Dacă acest guvern continuă să rămână în funcție, bugetarii și pensionarii riscă să rămână fără pensii și salarii în cel mai scurt timp.
• Pentru a evita colapsul economic și social al Republicii Moldova, este imperativ ca acest guvern să plece cât mai curând, să fie instituit un alt guvern stabil, susținut de un nou Parlament, ales în urma alegerilor parlamentare anticipate.
• Prin urmare, pentru a evita aceste consecințe nefaste pentru Republica Moldova, semnatarii solicită demiterea Guvernului.

DISPOZITIVUL

În temeiul articolului 106 al Constituției Republicii Moldova și articolelor 116-118 din Regulamentul Parlamentului, prin prezenta moțiune de cenzură exprimăm retragerea încrederii acordate Guvernului Republicii Moldova la învestitură.

UPDATE // Proiectul pentru completarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, propus pentru lectură finală în ședința de astăzi a Parlamentului, a fost scos de pe ordinea de zi, la insistența opoziției.

Inițiativa care aparține socialiștilor prevede că proiectele de legi pentru modificarea sau completarea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei pot fi adoptate de Parlament „numai după avizarea lor pozitivă de către Adunare Populară a UTA Găgăuzia”: „Avizul se adoptă prin hotărârea Adunării Populare cu votul majorității deputaților aleși”.

Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a atenționat că acest proiect de lege conține „elemente de federalizare” a R. Moldova și a solicitat scoaterea subiectului de pe ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Slusari a atras atenția că acest proiect nu are avizul Guvernului și este criticat de către Centrul Național Anticorupție.

În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că proiectul ar fi fost aprobat în cadrul ședințelor grupului de lucru format din deputați ai Parlamentului de la Chișinău și membri ai Adunării Populare de la Comrat, cu ajutorul unor experți internaționali.

Deputatul PAS Oazu Nantoi, membru al grupului de lucru respectiv, l-a acuzat pe Batrîncea că „minte”, fiindcă niciunul dintre cele trei proiecte cu referire la Găgăuzia, incluse pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, „nu a trecut prin grupul de lucru”: „Batrîncea minte! Nu încercați să vă faceți capital politic prin învrăjbirea populației și ațâțarea urii interetnice”.

Democratul Dumitru Diacov a fost de acord cu retragerea acestui proiect de pe ordinea de zi, mai ales că nu ar exista cele 61 de voturi necesare pentru a-l aproba.

„În condițiile în care nu avem concens larg, propunem amânarea subiectului”, a dat înapoi spocialistul Batrîncea, unul dintre autorii acestui proiect de lege.

Totuși, majoritatea parlamentară nu a fost de acord să amâne și celelalte două subiecte de pe ordinea de zi care se referă la Găgăuzia.

UPDATE // Majoritatea parlamentară nu a acceptat nici audierea responsabililor de la ministerelor de Interne și Externe vizavi de contrabanda cu anabilozante cu microbuzul Ambasadei R. Moldova la Moscova, la propunerea PPDA.

UPDATE // Opoziția propune anularea mai multor subiecte scandaloase de pe ordinea de zi, cum ar fi cel privind funcționarea limbilor, statutul juridic al Găgăuziei, modificarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică etc., dar majoritatea formată din socialiști, deputați ai Partidului Șor și transfugi democrați resping inițiativele.

UPDATE // La ședința de astăzi a Parlamentului participă 95 de deputați.

Parlamentul se întrunește în această după-amiază într-o ședință anunțată cu câteva ore mai devreme.

Pe ordinea de zi figurează mai multe proiecte de legi scandaloase, inclusiv despre statutul juridic al Găgăuziei și statutul de „raion etnocultural” pentru Taraclia, iar opoziția anunță că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu.

CITIȚI și Parlamentul anunță ședință pentru ora 13.30: Pe ordinea de zi se regăsesc, pentru votul în lectură FINALĂ, proiectele de legi care se referă la statutul Găgăuziei, la obligativitatea limbii ruse în instituțiile publice și bugetul pentru 2021

În acest timp, în fața Parlamentului protestează agricultorii.