Legea prohibiției pentru tutun – calcăm pe greblă sau ne gândim?
Fumatul este toxicomanie. Cu aceste cuvinte a început audierile publice pe marginea pachetului de legi antitutun președintele Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, Vladimir Hotineanu.
În general, această ședință a amintit un detectiv interactiv cu final necunoscut. Pachetul antitutun înseamnă modificări concomitente în mai multe legi, al căror scop este lupta cu fumatul. Scopul este unul foarte și foarte bun. Nu cred că există cineva treaz la minte care ar vrea copiii lui să fumeze sau nefumătorii din diferite motive să inhaleze fumul de țigară.
Problema constă în faptul că aceste modificări la lege au fost gândite de medici, fără a avea consultări cu economiștii sau operatorii de pe piață, sau cu reprezentanții finanțelor publice. În pofida acestui fapt, pachetul a trecut deja aprobarea la Guvern și actualmente se discută activ în comisiile parlamentare. Și la audierile publice, discuțiile au amintit de comunicarea mutului cu surdul sau invers. Situația cere o explicare serioasă. Scopul final este unul salutabil și clar – lichidarea fumatului, mai ales printre tineri și copii. Dar în forma în care a fost elaborat acest proiect de modificare a legislației, adoptarea lui va duce la consecințe negative foarte serioase, atât pentru economie, buget și, paradoxal vorbind, pentru sănătatea fumătorilor.
Începem cu concluziile: în cazul în care se adoptă pachetul antitutun în felul în care a fost aprobat de Guvern, atunci:
1. R. Moldova va fi inundată de țigări de contrabandă (în primul rând din Transnistria);
2. Vor apărea multiple tipuri de țigări de diferită origine și calitate, produse de necunoscuți. Influența țigărilor contrafăcute asupra sănătății fumătorului nu poate fi controlată de nimeni și cel mai probabil pentru ieftinirea producerii, țigările vor fi fabricate din materie primă de calitate proastă;
3. Va falimenta Combinatul de tutun „Tutun – CTC” (întreprindere de stat la care lucrează 600 de persoane, nemaivorbind despre rețeaua de dealeri);
4. 2/3 din rețeaua de chioșcuri de vânzare a articolelor de tutun se vor închide. Or, acestea reprezintă 1,5 mii de locuri de muncă pentru cetățeni din pături vulnerabile, cum ar fi pensionarii. De asemenea, se vor reduce alocările în Fondul social și bugetele locale;
5. Bugetul de stat, care în 2013 doar din accizele la țigări a primit circa 1 mlrd. lei (4% din tot bugetul de stat), iar pentru anul curent s-a planificat o creștere până la 1,2 mlrd. lei din contul creșterii accizelor, puțin probabil va primi măcar jumătate din suma planificată, sau asta înseamnă nu mai puțin de 600 mln. lei pierderi;
6. Va crește nivelul corupției și al unei lupte concurențiale neloiale. Riscurile constau, de exemplu, în faptul că prin decizia medicului sanitar principal unitatea comercială poate rămâne fără licență;
7. Riscurile creșterii nivelului de corupție țin și de interpretarea unor prevederi legislative, care deja în această redacție contravin altor acte legislative;
8. Vor apărea mai multe companii parazitare, cărora noua redacție a legii le acordă dreptul registrului unic al componenței unei sau altei mărci de țigări, ceea ce contravine tuturor legilor economiei de piață.
Transnistria – un mare producător
Pentru nimeni nu este un secret că acum doi ani în regiune s-a schimbat politica privind articolele de tutun. Acum, în Transnistria se aduce doar materie primă. În același timp, pe rafturile chioșcurilor sunt expuse țigări de aproape toate mărcile, aproape toate având același gust, potrivit fumătorilor. Toate țigările sunt produse la întreprinderile transnistrene, unde nu pot fi apărate drepturile de autor.
Potrivit unor informații, anul trecut în regiune au fost aduse 10 mlrd. de țigări și materie primă pentru tutun, care a permis producerea a încă 4 mlrd. de bucăți. Asta în condițiile în care în regiunea transnistreană consumul de țigări este evaluat la 1 mlrd. de bucăți pe an, iar în R. Moldova – la 3-4 mlrd. de bucăți. Răspunsul la întrebarea de ce ar avea nevoie Transnistria de atâta materie primă nu va fi unul semnificativ. Mai mult, potrivit unor date, la finele anului în regiune au fost aduse două linii de producere a țigărilor slims, anume a celor care pot fi interzise în R. Moldova. Producătorii de peste Nistru deja bat din palme și calculează venitul de la „exportul” țigărilor în R. Moldova, când va intra în vigoare pachetul antitutun.
Ce nu este permis – este interzis!
Pachetul antitutun permite vânzarea țigărilor doar de un singur standard – pachet de formă paralelipiped, fără adaosuri aromatizatoare. Odată ce în actuala redacție a proiectului de lege este impusă formula „ce nu este permis – este interzis”, reiese că din rulajul legal vor fi scoase toate țigările slims, toate țigările cu adaos aromatizator și toate țigările fără filtru. Potrivit datelor statistice, țigările slims reprezintă 30% din piața tutunului din R. Moldova (în Azerbaidjan – circa 90%), iar țigările aromatizate – 15%. Țigările fără filtru sunt produse doar de „Tutun – CTC”. Anul trecut, volumul total de producție al combinatului a fost de 3,26 mlrd. de țigări, din care 36,6% au revenit țigărilor fără filtru.
Reiese că din rulajul legal vor fi scoase circa 60% din țigările care se bucură de popularitatea fumătorilor din R. Moldova. Și odată ce cererea naște propuneri și acest lucru nu trebuie să fie demonstrat nimănui, fabricile nelegale (parțial pe teritoriul Transnistriei) foarte rapid vor pune pe roate procesul de producere a mărfii care se vinde. Fumătorii nu vor înceta să fumeze și acest proces va deveni necontrolabil, iar bugetul nu va număra cel puțin 600 mln. lei, care îi primește din accize, nemaivorbind de pierderile Fondului social.
Întrebările geometriei
Până la absurd, în cadrul audierilor organizate la comisia parlamentară menționată, a ajuns discuția pe marginea problemei geometrice. În lege se menționează un pachet unic permis, care trebuie să fie de formă paralelipiped. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că pachetele cu colțurile rotunjite sau cu ștampilă reliefată se declară în afara legii. Companiile de tutun cheltuiesc bani grei pentru a se proteja și a proteja consumatorii de producția contrafăcută, implementând diferite nivele de protecție pentru pachetele lor, inclusiv rotunjind colțurile și impunând logotipuri și imagini reliefate.
Directorul general al „Tutun – CTC”, Ala Sârbu, a declarat în cadrul audierilor că această decizie va anula investițiile combinatului făcute în 2006-2007 în mărime de 108 mln. lei. Atunci, „Tutun – CTC” a cumpărat o linie germană de producere a țigărilor în pachete cu colțuri rotunjite. Iar combinatul este întreprindere de stat, care în 2013 sub formă de accize și diferite impozite a vărsat în buget 251,6 mln. lei, iar alte 16,1 mln. lei – în Fondul social, achitând salarii pentru circa 600 de angajați.
Deja la audieri, oponenții nu s-au putut înțelege ce înseamnă forma paralelipiped, care este prevăzută de lege, lansându-se în lecții de matematică. Au convenit doar asupra faptului că nu este vorba despre formă cilindrică. Și odată ce autorii legii nu au putut da o determinare finală,atunci ce mai putem vorbi despre cei care trebuie să execute această lege sau să controleze executarea ei. Riscurile corupționiste sunt la suprafață!
Politica fiscală nu este decret
Caracterul contradictoriu al prevederilor proiectului de lege este impus în mărimea inscripției care ține de avertizarea despre pericolul fumatului și care trebuie să acopere tot pachetul de țigări. Autorii legii au indicat că aceasta trebuie să acopere partea verso a pachetului de țigări în mărime de 65-75%, dar nu mai mare de 64 mm. Totodată, aceasta trebuie să fie încleiată nu în josul pachetului, cum este acum, ci pe partea de sus, acolo unde se deschide pachetul. În același timp, actualul Cod Fiscal impune producătorul să încleie marca de acciz pe capacul pachetului tocmai din considerentul ca la deschidere marca să se rupă. Cum să lipești marca dacă acolo va fi avertismentul, care, la rândul lui, nu poate fi astupat cu nimic? Și încă o întrebare: ce facem cu pachetele a căror mărime e de 70 mm (astfel de pachete fabrică „Tutun – CTC”), pe care cele 0,6 mm ce rămân după avertisment nu sunt suficiente pentru marca de acciz? Autorii pachetului de legi antitutun au creat aceste inexactități, iar soluții pentru ele nu au oferit. Și chiar în timpul discuțiilor din cadrul audierilor publice nimeni nu a dat un răspuns clar, cum poate fi soluționată această contradicție. Părțile au rămas fiecare cu poziția sa.
Faptul că autorii proiectelor de lege înțeleg foarte puțin în economie și activitatea antreprenorială este demonstrat și de termenii ireal de mici impuși în proiect pentru implementarea unor sau altor prevederi. De exemplu, legea cere ca toate pachetele de țigări să fie scoase de la vitrină în ziua în care va fi publicată în „Monitorul Oficial”. Iar pentru crearea sistemului de control pentru circulația FIECĂRUI pachet de țigări (de la producător, prin intermediul tuturor dealerilor și furnizori, prin toate depozitele, până la punctul final de vânzări), lucru ireal, este acordat un termen de numai șase luni. Și acest lucru trebuie să fie asigurat de producători și dealeri din cont propriu. Și dacă politica fiscală (ceea ce înseamnă venituri la buget, din care se plătesc inclusiv salarii) nu este un indiciu pentru autorii legii, atunci părerea operatorilor pieței cu siguranță nu va fi întrebată de nimeni.
Impunerea interdicțiilor pentru tutun?
Impunerea interdicțiilor, având scopuri nobile, nu a dus niciodată la nimic bun. Astfel de exemple, chiar și în memoria actualei generații, sunt multe. Și oricât de nobil ar fi scopul, finalul întotdeauna a fost unul: cine a consumat anterior, va continua să consume, în schimb, apare producție de calitate dubioasă, businessul se criminalizează, bugetele de stat au pierderi considerabile. În final, statul va conștientiza adevărul istoric: „Dacă mișcarea nu poate fi învinsă, ea trebuie condusă”.
Anume această cale este propusă de președintele Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, Veaceslav Ioniță. Vorbind în cadrul audierilor, Ioniță a spus că lupta cu fumatul în R. Moldova se face prin accize, în baza recomandărilor OMS și directivelor Comisiei Europene. Din anul 2008, accizele la articolele de tutun au crescut de patru ori și constituie 9 euro pentru 1 000 de țigări, în timp ce alocările în buget de la vânzarea articolelor de tutun au crescut de la 120 mln. la 1 mlrd lei. În afară de asta, se propune ca în următorii 10 ani să fie majorate treptat accizele încă de 10 ori – până la 90 euro pentru 1 000 de țigări. Ioniță a accentuat că actuala redacție a proiectului de lege va duce la contrabandă de țigări și R. Moldova se va transforma din țară exportatoare de țigări ilegale în țară importatoare de țigări de calitate dubioasă. Veaceslav Ioniță a menționat că pledează pentru lupta cu fumatul și acest lucru poate fi asigurat prin creșterea treptată a accizelor (creșterea costului țigărilor), dar în același timp cumpărătorii pot beneficia de producție de calitate, a cărei vânzare asigură venituri în buget.
În cadrul audierilor au răsunat îndemnuri să nu se facă experimente pe R. Moldova. Da, datorită unui teritoriu mic și în același timp unei națiuni destul de educate, R. Moldova este folosită foarte des ca poligon pentru anumite proiecte sau produse. De exemplu, astfel au procedat operatorii de telefonie mobilă, care au testat tehnologiile novatoare la noi, după care le-au propus unor piețe mai mari. Acum iată că încearcă să facă experimente în lupta cu fumatul și în mare parte sunt măsuri restrictive. Și asta în condițiile în care Europa are o atitudine mult mai loială față de această luptă, înțelegând foarte bine că șurubul trebuie strâns cu iscusință, astfel încât să nu rupă piulița.
Astfel, de exemplu, în Germania este permisă până în prezent publicitatea la țigări pe bildborduri. Recomandările Comisiei Europene pentru avertisment țin de aplicarea lor pe 30% din suprafața pachetului și 40% - pe verso și fiecare țară în parte este în drept să majoreze această mărime, iar România a majorat-o până la 50% pe ambele părți. Iar politica de acciz în Europa este astfel construită încât toate mărcile pentru țigări se vând practic la același preț, care este unul foarte mare, astfel evitând să facă pentru consumatori mărci mai ieftine sau mai scumpe.
Și interzicerea fumatului în locuri publice este valabilă pentru Europa, dar sunt respectate și drepturile fumătorilor. Pentru ei sunt amenajate locuri speciale, unde pot aduce daune doar propriei lor sănătăți.
Dar în Europa foarte activ sunt implementate politicile educaționale și pentru asta sunt cheltuiți bani mari. În structurile preșcolare și școlare, copiilor li se explică despre dauna fumatului și facilitățile unui mod sănătos de viață. În Europa și SUA, în țările cu cel mai înalt nivel de viață de pe planetă, prin diferite programe facilitare de stat și private se promovează sportul și un mod sănătos de viață! Dar, libertatea de a alege o au și cei care fumează. Statul nu le interzice să-și șubrezească sănătatea și permite businessului să le asigure această posibilitate și primește venituri tare bune sub formă de impozite. Între timp, se creează condiții pentru a nu încălca dreptul altora la aer curat.
Vânzarea țigărilor este un business legal, la fel ca și vânzarea alcoolului. Poate fi reglementat și limitat consumul, protejând dreptul copiilor și al populației nefumătoare, dar între timp să nu se încalce drepturile fumătorilor și dreptul producătorilor și vânzătorilor de a activa legal. Interdicțiile administrative nu au dus niciodată la nimic bun. Cu adevărat eficiente în lupta cu fumatul sunt programele educative și propagarea unui mod sănătos de viață, cum ar fi „să nu fumezi – este la modă!”. P
Comentariul Agenției „InfoMarket”
METEO // Vremea schimbă foaia: Cod galben de scădere a temperaturii medii zilnice și de ghețuș
VIDEO // România ADERĂ astăzi la programul Visa Waiver. Când vom putea călători propriu-zis fără viză în SUA. Care sunt documentele, costurile și pașii care trebuie urmați
R. Moldova a cumpărat energie electrică în valoare de peste 15 MILIOANE de euro de la începutul anului 2025. Peste 57% din energia consumată provine din România