Iubiri celebre // Numit de către Napoleon „brav idiot”

sursa: google.ro

Sânge albastru // Francisc I și nevestele

Istoria îl descrie pe primul împărat ereditar al Austriei ca un fals bonom, de o bunătate sinistră, îngust la minte şi viclean, făcut să stingă vieţi.

Palid, cu spatele ţeapăn, cu craniul rotund și cu tenul de ceară, Francisc I se plimba pe jos prin oraş, cu o umbrelă în mână sau se arăta supuşilor săi cu împărăteasa alături, cu frâiele în mână, vorbindu-le oamenilor cu un accent vienez. Cu această imagine, a simplităţii bonome, cucerea mulţimea.

A fost împăratul cu 4 soţii şi 13 copii. Nevestele sale păreau că se sfărâmă sub el, aşa cum un cavaler prea greu îşi oboseşte caii.

Elisabeta

În momentele grele pentru tron, Francisc I se refugia sub protecţia sfaturilor unui cancelar înţelept şi viclean şi mai ales în căldura căminului, oferită de femeile pe care le-a iubit şi de copiii săi.

La 20 de ani, se căsătorește cu Elisabeta de Würtenberg, pentru care a făcut o mare pasiune de la prima vedere.

Rămasă însărcinată, sarcina a evoluat negativ, naşterea anunţându-se deosebit de dificilă. Fetiţa, venită pe lume, va trăi doar şase luni, iar mama va avea suferinţe aprige după naştere. Moare la 20 februarie 1790.

Maria Thereza

După şapte luni de văduvie, se căsătorește cu verişoara sa primară. Maria Thereza a moştenit de la mama ei o sănătate robustă. Avea nevoie de ea, căci soţul o obseda şi o obosea cu asalturile sale amoroase.

Maria Thereza, care nu era nici înaltă, nici frumoasă, nici maiestoasă, avea o veselie italiană, care strângea la curte o sumedenie de amatori de plăceri.

Soţ exemplar, Francisc I îsi petrecea bună parte din timp în familie, căminul ocrotindu-l de furtunile ce agitau Europa vremii.

Maria Thereza a rezistat vitejeşte la 15 ani de muncă silnică şi la 13 sarcini. La ultima sarcină a contractat o pneumonie şi a murit. Împăratul era disperat. S-a prăbuşit pe cadavrul soţiei, fiind cu greu desprins.

Maria-Ludovica

Totuşi, Francisc nu putea trăi fără femei. Peste opt luni, el s-a căsătorit tot cu o verişoară, arhiducesa Maria-Luiza de Austria-Modena, numită Maria-Ludovica, care era doar cu 4 ani mai mare decât prima lui fiică.

Aceasta era o femeie cultivată, excepţional de frumoasă şi o înzestrase divinitatea cu un farmec deosebit. Cei 9 copii din căsătoria precedentă erau fermecaţi de ea.

Viena a redevenit capitala plăcerilor, spre bucuria lui Francisc, mare consumator al lor.

Lipsită de forţă, ea nu putea călări, evitând chiar raporturile conjugale. Creştin scrupulos, împăratul s-a aflat în faţa unei dileme, căreia i-a gasit însă rezolvare: i s-au adus discret femei, sever examinate în prealabil, pentru a nu-l îmbolnăvi, ceea ce nu l-a împiedicat să-i trimită scrisori pline de afecţiune soţiei bolnave.

Slăbită şi obosită, era transportată într-un scaun de-a lungul interminabilelor săli, participând la ceremoniile publice, roabă a protocolului de la curte.

Pe lângă balurile şi viaţa de distracţii de la curte, principalele ei griji au fost educaţia fiilor mai mari.

A murit în primăvara lui 1816, lăsându-l pentru a treia oară văduv pe suveran.

Carolina-Augusta

Noua mireasă şi-a făcut apariţia peste şase luni. Era urâtă, dar avea o sănătate de invidiat. „Cel puţin câţiva ani de-acum înainte n-o să am un alt cadavru pe masă”, ar fi afirmat Francisc I.

Singura preocupare a celor doi soţi a fost în acea perioadă grija pentru copii şi nepoţi.

Francisc moare în 1835, fără a înțelege şi accepta niciodată evoluţia lumii şi a ideilor, iar Carolina-Augusta a trăit retrasă, după moartea lui, încă aproape 40 de ani.

Fiica cea mai mare a lui Francisc I a fost căsătorită cu Napoleon Bonaparte.