INTERVIU // Lilian Carp: „Nu am văzut încă vreo acțiune din partea Nataliei Morari să meargă să depună o plângere la Procuratură în acest caz de presupus șantaj. În cazul în care nu se vor prezenta nume, pot considera că a fost un act de intimidare”

În acest caz de luptă cu corupția a ieșit că s-a stat la braț cu corupția. Adică, pe de-o parte chemi la moralitate și, pe de alta, chiar tu încalci limitele acestei moralități.

CITIȚI și CONFIRMAT // Controversatul Veaceslav Platon, TATĂL copilului Nataliei Morari de la Tv8

Dvs., în calitate de președinte al Comisiei parlamentare cu o denumire care „obligă”, tot ați aflat despre relația Morari-Platon pe 8 septembrie, așa cum încearcă unii să ne convingă astăzi, deși Chișinăul vuia încă din vară? Chipurile, nu le era clar din start, mai ales după aprilie 2009, cu cine pornesc la drum, cu cine stau la cafele sau pun la cale prin studiouri planuri de „salvare” a unei, precum ni s-a spus, „societăți bolnave”...

Exact atunci am aflat. Eu nu sunt șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Comisia pe care o conduc se ocupă de procedura legislativă și de controlul parlamentar, astfel încât aceste instituții să funcționeze în limitele legii.

Zvonistică întotdeauna există. Noi ne expunem atunci când există probe. Eu nu cred că în Chișinău au fost foarte mulți care au știut despre această relație.

De ce credeți că Natalia Morari a dezlegat „misterul” despre paternitatea copilului ei prin atacarea SIS-ului, spunând că ar fi șantajat-o?

Instituția a chemat doamna să spună care sunt numele persoanelor care au șantajat-o. Nu am văzut încă vreo acțiune din partea doamnei să meargă să depună o plângere la Procuratura Generală în acest caz de presupus șantaj. În cazul în care nu se vor prezenta nume, pot considera că a fost un act de intimidare.

Noi nu trebuie să avem în general instituții care să se ocupe de șantaj. SIS-ul trebuie să se ocupe cu documentarea și asigurarea respectării Constituției și integrității statului, pentru a preveni anumite pericole.

Dar cum se protejează statul R. Moldova, în condițiile în care tot felul de politicieni, activiști civici, chiar și diplomați străini legitimează, prezintă societății ca „exemple” niște exponenți ai cercurilor care atentează la securitatea, inclusiv informațională, a republicii noastre? Îi avansează pe cei de la cafele în posturi înalte în stat, adică un fel de lupi în blană de oaie?

Noi astăzi nu avem o lege anti-fake (împotriva falsurilor – n.r.). Avem Codul Audiovizualului, dar a fost anulat articolul care interzicea emisiunile politice din Federația Rusă prin intermediul cărora este promovată propaganda rusă.

Unica țară care a votat legi mai restrictive în acest sens este Franța, așa-numita „lege Macron”, în rezultatul căreia au fost închise circa 40 de site-uri, inclusiv yandex.ru, apropo lege criticată aspru și acceptată abia după a treia încercare. Dar a funcționat foarte bine în campania pentru alegerile locale, când niște partide bănuite de anumite simpatii geopolitice pur și simplu s-au prăbușit în sondaje.

Acest model este privit ca exemplu deja și de alte state europene.

CITIȚI și Natalia Morari a fost invitată la SIS, după ce a DEZVĂLUIT că Veaceslav Platon e tatăl copilului său și ar fi fost ȘANTAJATĂ de unii oameni din cadrul instituției

În acez caz concret din R. Moldova considerați că e vorba de fake?

În condițiile în care avem pe cineva care transmite mesajul că hoțul este de fapt altcineva, dar stă cu hoțul alături, despre ce este vorba? Este o denaturare a adevărului pe care îl prezinți.

Unii spun că s-a făcut propagandă antieuropeană inclusiv pe bani europeni. Reprezintă R. Moldova un pericol de insecuritate pentru Occident?

Și în Occident se întâmplă asemenea lucruri prin intermediul diferitor canale tv, al unor jurnaliști interpuși, plătiți etc. Sunt aceleași tactici folosite peste tot. Doar că în R. Moldova un asemenea caz a ieșit la iveală datorită idilei respective.

CITIȚI și Prima REACȚIE din tabăra PAS, după ce Natalia Morari a atacat guvernarea și i-a luat apărarea lui Veaceslav Platon, dar și procurorului general Stoianoglo

Țările Baltice și Ucraina ne oferă în ultimii ani numeroase exemple de protejare a spațiilor informaționale naționale – Lituania și Letonia interziceau anul trecut cinci canale ale postului rusesc RT, Ucraina a închis în acest an trei posturi tv ale opoziției care promovau propagandă rusă și atentau la securitatea națională din statul vecin aflat în război deschis cu Rusia... În R. Moldova avem 80% din spațiul audiovizual acaparat de media rusești și, parcă, niciun deranj al politicului...

Vorbeam mai sus despre faptul că fosta alianță PSRM-ȘOR a anulat acel articol care controla, cât de cât, retransmiterea talk-show-urilor și știrilor politice de la Moscova.

Dar există internetul care oferă acces la presa de propagandă. Au reușit cu puțin noroc Țările Baltice, dar oricum există și acolo asemenea surse în mediul on-line.

Și în statele europene mergeți cu telecomanda și dați peste o grămadă de canale de propagandă. Norocul lor e că nu sunt parte a spațiului informațional rus pe care să-l înțeleagă.

La noi lumea cunoaște, rușii produc, trebuie să recunoaștem, show-uri calitative și, din păcate, cei de aici se orientează spre aceste posturi.

S-a mai vorbit despre faptul că în prezent ar exista impedimente pentru a difuza filme de producție internațională în limba română pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă statul nostru ar figura în zona geografică a „spațiului lingvistic rusesc” pe harta agențiilor internaționale de distribuitori ai conținuturilor comerciale audiovizuale. Exact așa se întâmplă și în domeniul tursimului, când agențiile noastre sunt conectate automat la cele care au legătură numai cu „lumea rusă”. Actuala guvernare își propune să rezolve cumva această situație?

E o inerție a logicii care exista anterior. Acest lucru poate fi rezolvat printr-o promovare a R. Moldova în spațiul european, trebuie să atragem atenția că, de fapt, R. Moldova face parte din spațiul cultural și lingvistic european.

Aceasta trebuie să fie abordarea. Și scopul europenilor, atunci când acordă sprijin financiar la mai multe televiziuni sau portaluri de știri, este să fie realizat produs autohton, diferit de cel servit din afară cu anumită intenție.

Dle Carp, actuala guvernare are vreo strategie, se gândește cum să securizeze spațiul informațional al R. Moldova, fără de care orice luptă cu corupția sau majorare de pensii ar avea condiții inegale de „afirmare” în comparație cu avalanșa de informații ostile interesului național?

Acum există câteva grupuri de lucru în Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media care se ocupă de elaborarea anumitor modificări la Codul serviciilor audiovizuale, menite să combată știrile false. Și eu lucrez la un proiect de lege care vizează fermele de trolli ce influențează foarte mult media.

R. Moldova este un poligon în se fac diferite experimente, când printr-un portal-fantomă se aruncă o minciună, apoi ferma de trolli o multiplică, apoi apare la holdingurile afiliate Partidului Socialiștilor și, astfel, o miniciună se transformă în adevăr. Proiectul va prevedea pedepse pentru inițiatorii unor astfel de ferme de trolli.

Domnule Lilian Carp, vă mulțumim pentru interviu!