INTERVIU de Ziua Limbii Române // Profesorul Alexei Axan: „Unii prieteni îmi spun că acum aud mai puțină română pe străzile Chișinăului. E un adevăr ce doare, la fel cum ne doare și faptul că mulți dintre ai noștri au plecat la munci peste hotare”

Pentru mine, personal, româna e și limba pe care o predau, e limba în care creez, mă bucur și mă întristez.

CITIȚI și 31 august 1989. Pașii lui Vlad Pohilă

R. Moldova sărbătorește deja al 31-lea an Ziua Limbii Române pe 31 august. Este acum mai multă limbă română în R. Moldova decât atunci când se revenea la alfabetu-i firesc, cel latin, o vorbim mai corect, mai frumos în stânga Prutului decât la sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut?

Chiar dacă nu suntem pe deplin mulțumiți de starea limbii române de la noi, iar unii manifestă și un soi de pesimism împletit cu un fel de scepticism, trebuie să recunoaștem progresul înregistrat în această perioadă.

Pentru comparație e necesar să ne amintim de perioada sovietică, în care am trăit, și de rusificarea forțată la care am fost supuși.

Uneori lucrurile deveneau chiar ridicole.

Era anul 1988. Participam la o serată dedicată împlinirii a 280 de ani de la moartea cronicarului și omului politic Nicolae Milescu Spătaru.

Urma să prezinte raportul privind activitatea cărturarului nostru scriitorul Ion Constantin Ciobanu, pe atunci președinte al Sovietului Suprem.

Sala era în așteptare să audă în ce limbă va fi prezentat raportul.

Când și-a început discursul, sala a izbucnit în aplauze. De la înalta tribună se vorbea în limba noastră. Deși până mai ieri de la înaltele tribune se vorbea exclusiv în rusă.

Și un alt caz. La patru luni de la adoptarea legislației lingvistice, în mijloacele de transport în comun din Chișinău au apărut dispozitivele sonore prin care se anunțau stațiile. Atât de mare era bucuria că informația este difuzată în limba română, încât nu m-am abținut și, după ultima prelegere la universitate, mi-am luat grupa de la Facultatea de Limbi Străine și am efectuat un tur al orașului cu troleibuzul de pe ruta 16, savurând anunțurile în frumoasa limbă română, care până la acea perioadă se difuzau doar în rusă.

Unii prieteni care ne vizitează capitala după o anumită perioadă îmi spun că acum aud mai puțină română pe străzile Chișinăului. E un adevăr ce doare, la fel cum ne doare și faptul că mulți dintre ai noștri au plecat la munci peste hotare.

CITIȚI și INTERVIU // Maria Șleahtițchi: „În privința legislației lingvistice, Republica Moldova poartă și azi trena politicii staliniste”

Domnule Axan, ce vă deranjează cel mai mult la generațiile cărora le predați româna? Îi acordă suficient respect limbii lor materne?

Am avut și am cei mai buni studenți din lume, de aceea, sincer vă spun, nu mă deranjează nimic. Dimpotrivă, mă bucură atitudinea responsabilă și interesul constant manifestat față de limba română.

Același lucru, sunt sigur, îl pot spune colegii mei, profesori de la instituțiile preuniversitare și universitare.

Evident, nu trebuie să ne ascundem după deget și să nu observăm că sunt tipi care mai umblă cu„кароче”, „ну вэ дьоргэиць”..., nu continui lista, fiind convins că cititorilor dumneavoastră li-e silă, ca și mie, de aceste „perle”. Dar numărul lor să va reduce simțitor în viitor.

Pentru mine mai periculoși în acest sens sunt unii demnitari de stat și politicienii care folosesc conștient în limbajul lor străinisme, astfel sugerând ideea că limba noastră e inferioară limbii din care sunt preluate jargoanele.

CITIȚI și Presa anului 1989 // DEȘTEPTAREA pe hârtie

Prin ce suntem noi, vorbitorii de română, mai „deosebiți” decât vorbitorii altor limbi?

Dacă e să continui în stilul glumeț al întrebării adresate, vă pot spune că suntem „deosebiți” prin faptul că am învățat ușor și rapid, de mici, să vorbim românește, nu ca alții, care se plâng că nu pot deocamdată comunica, deoarece româna e o limbă grea.

O altă „deosebire” constituie cele două nume pentru limba noastră: unii îi zic română, alții – moldovenească. Pe când vorbitorii altor limbi au o singură denumire pentru limba lor și tot una pentru limba românilor.

Îmi amintesc o istorioară pe care mi-a relatat-o un fost student al meu, diplomat străin, acreditat la Chișinău. A mers în vizită la Tiraspol și cei de acolo, cunoscând faptul că oficialul e neamț de origine, au decis să invite un translator din germană în rusă. Diplomatul s-a interesat dacă ar putea vorbi în română, pe care, le-a zis dumnealui, o cunoaște bine. Organizatorii i-au sugerat să țină discursul în germană, motivând că în legislația „r.m.n.” sunt recunoscute ca limbi oficiale „moldoveneasca”, ucraineana și rusa.

Dacă e să vorbim serios, limba însăși ne face „deosebiți” în comparație cu vorbitorii de alte limbi.

Pentru noi, vorbitori nativi ai limbii române, nu prezintă dificultăți unele aspecte de fonetică, vocabular, frazeologie, gramatică, aspecte ce le creează unele incomodități celor care ne învață limba.

De exemplu, înlocuirea unei prepoziții (în) cu alta (la), substantivul rămânând același, schimbă sensul mesajului: „Daniel este în țară?”(și)„Laura este la țară?”

Alt fenomen gramatical neclar pentru cel venit la cursurile de română este folosirea substantivului fără articol, cu articol nehotărât și cu articol hotărât: „Aveți cafea? Doresc o cafea. Cât costă cafeaua?”

Sunt situații însă când și vorbitorul nativ trebuie să apeleze la regulile gramaticale: „Ochii femeii / femeiei vs. Ochii soției”

Când studenții se familiarizează cu cele două reguli de constituire a formelor de genitiv-dativ singular ale substantivelor feminine, totul devine clar.

În această ordine de idei îmi amintesc reacția unui student al meu, maghiar de naționalitate, după ce a pătruns în esența regulilor menționate. Zicea dumnealui, în glumă, că:

1)Scriem și spunem „ochii femeii”, pentru că femei sunt multe și genitiv-dativul singular se constituie de la forma de plural („femeie - femei - femeii”).

2)Scriem și spunem „ochii soției”, pentru că soția e una și genitiv-dativul singular se constituie de la forma de singular („soție - soției”).

O altă studentă a mea, originară din Odesa, „și-a adus contribuția” la înțelegerea și folosirea corectă a îmbinărilor cu demonstrative în cazul dubletelor acceptate, substantivul fiind și în prepoziție, și în postpoziție: „Îmi place acest ziar.” (și) „Îmi place ziarul acesta.”

Îmbinarea „ziarul acesta” dumneaei o asocia cu ... două șopârle cu cozile intacte, iar cealaltă („acest ziar”) - cu aceleași șopârle care, de frică, și-au lăsat cozile.

Există atâtea aspecte interesante, atractive și neaoșe, despre care se poate vorbi la nesfârșit, dar simțul măsurii îmi șoptește că trebuie să mă opresc aici.

CITIȚI și 31 august 1989. Pașii lui Ion Ungureanu

Ce greutăți întâmpină, de regulă, alogenii care învață româna și de ce credeți că mai avem în R. Moldova, la 29 de ani de la declararea independenței, cetățeni care ne spun: „Ia ne ponimaiu, govorite po-russki” (nu înțeleg, vorbiți rusește – n.r.)?

Prima mea grupă în care le-am predat alogenilor româna, în îndepărtatul an 1988, a fost constituită din doctori de la Centrul Republican de Diagnosticare Medicală.

Îmi amintesc acum că, după o lecție, s-a apropiat de mine o doamnă doctor și mi-a zis că îi vine greu să învețe, motivul invocat fiind faptul că româna e dificilă și că în jur aude un limbaj infect, plin de greșeli.

Mi-au trezit curiozitate spusele doamnei, explicația fiind cât se poate de simplă: nu-mi era clar cum poate constata greșeli în vorbirea celor din preajmă o persoană care nu cunoaște limba.

De aceea i-am propus să exemplifice.

Doamna mi-a spus că o greșeală frecventă pe care o aude e pluralul substantivului „picior”.

Toți cei din jur zic „picioare”, dar ei, zicea dumneaei, i se pare că forma corectă trebuie să fie „piciori”.

Nu a așteptat doamna să o întreb de ce crede astfel, ea însăși venind cu argumentul: dacă zicem „un doctor – doi doctori”, e logic să spunem „un picior – doi piciori”.

I-am spus atunci doamnei, mai în glumă, mai în serios, că merită să frecventeze cursul cel puțin pentru a afla răspuns la întrebarea care a apărut.

Apropo, le propun și cititorilor dumneavoastră să răspundă la întrebarea de ce substantivul masculin la singular „doctor” rămâne masculin și la plural „doctori”; iar masculinul singular „picior” se transformă la plural în feminin: „picioare”.

Întâmplarea a făcut ca peste câțiva ani să o întâlnesc din nou pe acea doamnă doctor și mare ne-a fost bucuria să ne întreținem în limba română.

E contraproductiv să se invoce continuu ideea care, de fapt, trebuie să rămână în afara sălilor de studii - precum că limba pe care vrei să o înveți și în care dorești să comunici coerent, corect și fluent ar fi una grea și dificil de asimilat.

Cei care frecventează cursurile noastre însușesc de la bun început următoarea teză: „Româna nu e dificilă. Româna e o limbă bogată în forme”.

Cu referire la „Я не понимаю. Говорите по-русски!”, încerc să cred că acest aspect ține totuși de educația individului. Să nu înțelegi o limbă pe care o auzi zi de zi în societate nu-ți face nici cinste, nu-ți dă nici dreptate.

Am auzit și eu prin târg zvonul că ar exista un complot al unor rusofoni împotriva limbii române să nu o vorbească, deși o cunosc.

Am încercat să găsesc astfel de persoane. Nu le-am găsit. Exercițiul aplicat era unul simplu: când mi se adresau în rusă, le răspundeam în română.

De ce nu am proceda toți la fel? Va fi benefic și pentru confortul nostru, și pentru al lor. Că tot se plâng unii că populația majoritară nu le creează mediul lingvistic favorabil pentru a-și dezvolta abilitățile de comunicare în limba română.

CITIȚI și INTERVIU // Iraida Condrea: „La 31 august 1989 a fost o mare victorie în bătălia pentru limba română și alfabetul latin”

Domnule profesor, ce viitor îi preziceți limbii române?

Limba română va dăinui și va rămâne în continuare Casa Mare a Neamului în care se vor păstra cu sfințenie umbrele luminate ale strămoșilor noștri care au trudit întru țară, neam și limbă, chipurile înaintașilor noștri care au adus la desăvârșire limba română.

La un loc de cinste în această Casă Mare a Neamului se va păstra, pentru generațiile viitoare, tezaurul spiritual creat de generațiile trecute.

Domnule Alexei Axan, vă mulțumim pentru interviu!

De Ziua Limbii Române, profesorul Alexei Axan vă propune un test. Nu ezitați să încercați să-l efectuați și să vă bucurați de urcușul pe culmile spre care aspirați.

I.Găsiți greșelile, sibliniați-le și corectați-le.

Model: El a comis o greșală.

greșeală

1.Piața Marei Adunări Naționale e un loc sfânt pentru românii basarabeni.(1 punct)

2.Ne vedem la ora doisprezece.(1 punct)

3.Toate s-au întâmplat în ceasul al douăsprezecelea.(1 punct)

4.Trenul va sosi la ora douăzeci și unu și douăzeci și una de minute. (1 punct)

5.La plecare mi-a spus: „Până mâine!”. I-am zis că până mâine nu e mult. (1 punct)

6.Ea are doi frați. Eu am numai unul.(1 punct)

7.Gogoșarii se conservează în oțet?(1 punct)

8.Se mai copie sau nu la examenele de bacalaureat?(1 punct)

9.Ce film se toarnă la acest studiou cinematografic?(1 punct)

10.Mulți spun că aparențele înșeală? Dumneavoastră ce ziceți?(1 punct)

11.Încă o greșeală „se furișază" și vrea să pătrundă în limbajul meu. (1 punct)

12.Bine-i șede mesei mele împrejur cu nemurele.(1 punct)

13.Cine a spars geamul?(1 punct)

14.Dragele noastre, vă felicităm cu prilejul acestei frumoase sărbători!(1 punct)

15.Vrea să-și cumpere o panama de culoare roză.(1 punct)

16.Ce i-ați adus norei?(1 punct)

17.Ce îi veți spune bunicei?(1 punct)

18.Ce i-ați cadonat femeii iubite?(1 punct)

19.De ce nu ai telefonat-o pe mama?(2 puncte)

20.De ce nu i-ai sunat tatei? (2 puncte)

21.I-ai mulțumit pe colegi pentru ajutor?(2 puncte)

22.Sper să fi acumulat până acum douăzeci și două puncte.(1 punct)

23.Ea mai vrea să steie cu noi.(1 punct)

24.El nu poate să-și coase nasturii.(1 punct)

25.Numai să nu înceapă să ploaie.(1 punct)

26.A reușit să curățe toată via.(1 punct)

27.De ce nu a vrut să ne arăte giuvaerele cumpărate?(1 punct)

28.Când vor dispare greșelile din limbajul nostru?(1 punct)

29.Cine se râde la urmă râde mai bine.(1 punct)

30.Făceți-vă valizele! Plecăm într-o oră.(1 punct)

31.Adă-mi, te rog, o căldare de apă.(1 punct)

32.Nu le fă rău oamenilor! Mai bine ajută-le!(2 puncte)

33.Domnul Moraru, veți veni la ședință?(1 punct)

34.Dacă vroia să-l ajut, trebuia să-mi spună.(1 punct)

35.Ce vreai să beai?(2 puncte)

36.Poți să iai ce vreai.(1 punct)

37.Mi-ar place să vină și ei.(1 punct)

38.Ce făcu-și, Radule? De ce nu-mi spuse-și că nu te simți-și bine?(1 punct)

39.L-am văzut curățindu-și încălțămintea de praf.(1 punct)

40.Care e prețul plapumei?(1 punct)

41.Se mândrește oare chișinăueanul că e chișinăuean?(1 punct)

42.Câtă nedreptate: unii crează bunuri, alții și le însușesc?(1 punct)

43.Ce mai faci, cumătre? Cum o mai duci?(1 punct)

44.Despre câți ciobeni merge vorba în balada „Miorița”?(2 puncte)

45.Ați aflat care e mărimea amendei?(1 punct)

46.De-a lungul aleei din parc au fost plantate sute de flori.(1 punct)

47.Cu ce ai uns tălpile săniei?(1 punct)

48.Au fost editate sute și sute de almanahe.(1 punct)

49.Am auzit că are și limuzină, și iahtă.(1 punct)

50.Așează-tă lângă mine!(1 punct)

51.Închipuiește-ți că tu ai fi în locul lui!(1 punct)

52.Aș vrea să știu toate regulele de folosire a virgulelor.(1 punct)

53.El a ortografiat greșit forma verbală „se aciuează"?(1 punct)

54.Acești doi parlamentari erau să se ia la bătaie. (1 punct)

55.Aș fi trebuit să merg și eu cu ei.(1 punct)

56.Au fost preparați mulți frigărui apetisanți și multe crenvuște gustoase. (6 puncte)

57.El a cumpărat două torte și doisprezece croasanți.(3 puncte)

58.Cât n-ar fi de straniu, și aici e o greșeală.(1 punct)

59.Necătând că ploua, au mers în excursie.(1 punct)

60.Soluțiile care le propune expertul sunt judicioase.(1 punct)

61.A încercat să abuze de încrederea noastră.(1 punct)

62.Cine este el? Ministru?(1 punct)

63.El însăși mi-a spus.(1 punct)

64.Am finisat testul.(1 punct)


II.Rescrieți textele corectând greșelile și plasând semnele de punctuație lipsă.

Fetele intelegente nu le i-ai cu vorba blândă cât n-ar crede-n complemente se uită și în oglindă.(7 puncte)

Că tu ai corpul împlinit i-ar ochii ți-s ca focul e clar: nu tu te-ai stăruit așa ți-a fost norocul.(5 puncte)

Ce mai fată ce figură! Cine-ncape-n mâna ei ... Mâna-i e cu manichiură. Vai de el! Păzea holtei!(3 puncte)

III.Subliniați vocala pe care cade accentul.

Model: Taxiul va veni peste patru minute. Am plecat încolo cu maxi-taxiul.

Administratorul i-a anunțat pe toți angajații despre ședință.(1 punct)

Chelnerița ne-a întrebat ce dorim să comandăm.(1 punct)

O cunoașteți pe această pictoriță?(1 punct)

Credeți-l pe corector. El are totdeauna dreptate.(2 puncte)

Scrieți-mi mesaj și anunțați-mă cum ați ajuns.(1 punct)

Spuneți-mi cum e corect: „spuneți-mi” sau „spuneți-mi”?(1 punct)

Vă felicit, dragi prieteni, cu prilejul Zilei Limbii Române!(1 punct)

Total: 100 de puncte