Interviu // „Ar trebui o campanie de promovare a participării la vot”

Îndemn // „Să sperăm că membrii diasporei, ca și restul populației, vor conștientiza importanța istorică a acestor alegeri parlamentare și vor participa activ la vot”

Elena Dragalin este fondatorul și președintele organizației non-guvernamentale Moldova AID. Cu o experiență de viață și muncă în Rusia, Italia, Germania și SUA pe parcursul a mai mult de două decenii, Elena este preocupată în mod deosebit de tematica diasporei. Activitățile în cadrul organizației Moldova AID țin de motivarea diasporei pentru a transmite bunele practici însușite din experiența transnațională și încurajarea înfluenței pe care aceasta să o exercite asupra politicilor publice în R. Moldova.

Alla Roșca este doctor habilitat în științe politice, profesor universitar. A fost șef al Catedrei relații internaționale și șef al Secției relații internaționale la Universitatea de Stat din Moldova. În 2007 a fost deținătoarea unui proiect de cercetare a programului Fulbrigt în New Orleans, SUA, unde lucrează și în prezent, la Universitatea Tulane. Ține cursuri de Relații Internaționale, Politică Externă Comparată și Globalizare. A publicat două cărți și mai mult de 50 de articole științifice.

Elena Dragalin: Este un privilegiu pentru noi, cei din diasporă, să avem un observator în țară pentru toată perioada campaniei electorale. Campania electorală în 2014 pare să fie influențată mai mult de direcția vectorilor: spre Est sau spre Vest. Cât de distincte sunt platformele electorale ale partidelor, formațiunilor și candidaților independenți care promovează aceeași direcție?

Alla Roșca: Într-adevăr, campania electorală a partidelor pare să fie marcată de vectorii geopolitici: spre Est sau spre Vest, aceste lozinci apărând și pe placardele propagandistice. Situația geopolitică a R. Moldova este una semnificativă, aflându-se la hotarul dintre diferite civilizații, și din acest motiv fiind și un teritoriu de o importanță strategică. Pe de o parte, este Uniunea Europeană, cu valorile democratice și piața liberă, iar pe de altă parte, este Federația Rusă, care mai râvnește să reînvie fosta Uniune Sovietică, dar care este un centru regional în acest spațiu. Din acest motiv, alegerile 2014 sunt în mare parte hotărâtoare pentru R. Moldova: vrea această țară să adere la valorile democratice, să fie respectate drepturile omului și ale cetățenilor, să fie ridicat nivelul de trai și să se elimine corupția? Aceste alegeri vor decide soarta nu numai a actualilor locuitori ai R. Moldova, dar și a viitoarelor generații. Și cu atât mai mult acest lucru este important în contextul conflictului din Ucraina, care este implicată într-un război nedeclarat.

Reieșind din aceste realități, în alegerile curente partidele politice încearcă să obțină suportul cât mai multor alegători. Dar, spre regret, aceasta duce la dezbinarea și radicalizarea societății și, în mare măsură, dezbinarea se produce după principiul național, teritorial și social. Sunt foarte puține programe de guvernare în care partidele ar prezenta propuneri concrete de depășire a sărăciei, a reducerii șomajului și a eliminării practicilor vicioase din sistemul de justiție. Țin să menționez că sunt și proiecte populiste, în care se fac numai promisiuni, fără a specifica prin ce metode și cu ce mijloace se vor realiza în practică. Și dacă e să ne uităm la rezultatele sondajelor pentru acești populiști, ei deja au cucerit un anumit segment al alegătorilor.

Platformele electorale ale partidelor sunt elaborate cu mai multe sau mai puține detalii despre cum viitoarea guvernare le va înfăptui, dar este important să menționăm și respectarea promisiunilor electorale. Deoarece promisiuni se fac multe în alegeri, și nu numai în R. Moldova, este important să ținem politicienii responsabili pentru promisiunile lor.

Care este, pe moment, poziționarea partidelor politice? Credeți că alianțele dintre partide sunt deja formate? Ne putem aștepta la unele surprize de aliere sau scenariul este destul de previzibil?

Dacă e să vorbim despre poziționarea partidelor politice pe eșichierul politic în perioada alegerilor 2014, segmentul de dreapta este destul de bine conturat. Partidele proeuropene au susținere din partea alegătorilor și, conform sondajelor (IMAS-INC, 5-22 septembrie 2014, eroarea +- 3%), PLDM ar acumula 25,4%, PDM – 14,6% , PL - 8,6%, care constituie aproape jumătate din voturile alegătorilor. Dacă PLDM, PD și PL vor acumula împreună peste 50 de procente, atunci au șansa reală pentru a reface Alianța pentru Integrare Europeană, care este scenariul cel mai așteptat de la ei. Însă, acesta este numai unul dintre scenariile posibile după alegeri.

Partea stângă a eșichierului politic a fost ocupată de comuniștii lui Voronin multă vreme, acoperind și spațiul de centru-stânga. Partidele de extremă stângă nu prea aveau șanse în trecut, fiind nesemnificative. Conform sondajelor, pentru Partidul Comuniștilor și astăzi ar mai vota 31,9 procente din alegători.

Însă, în această campanie au apărut mișcări și partide proruse, de extremă stângă, care propagă activ includerea R. Moldova în Uniunea Vamală. În acest context, se face văzut interesul vădit al Rusiei pentru a căpăta influență pe arena politică din R. Moldova. Aceste forțe sunt influențate de oameni noi, de cele mai multe ori lipsiți de experiență politică și diplomație. Populiști și aventurieri, ei propun arestarea foștilor lideri politici, dar nici nu știu despre divizarea puterilor în stat.

Însă, până la alegeri mai este aproximativ o lună și, luând în considerare procentul celor indeciși – o pătrime din alegători –, suportul pentru diferiți concurenți, probabil, se va modifica.

Cu un potențial de aproape 300 de mii de voturi, cât de semnificativ credeți că este votul diasporei?

Pot să încep cu analiza voturilor diasporei din alegerile parlamentare precedente. În cadrul celor 75 de secții de votare deschise în 2010 peste hotarele țării, la alegeri au participat mai mult de 64 de mii de membri ai diasporei, aceasta constituind aproximativ 3,7 procente din cei care au participat la vot.

În campania electorală curentă vor fi deschise 95 de secții de votare. Pentru membrii diasporei a fost nevoie ca fiecare cetățean care intenționa să participe la vot să se înregistreze online. După cum vedem, această cerință este diferită decât pentru cetățenii care locuiesc în țară și, probabil, acesta este unul din motivele că diaspora a întârziat să se înregistreze la timp.

Aceasta cerință nu a fost obligatorie, ci una recomandabilă, dar felul în care a fost promovată a creat iluzia unei condiții necesare. Nu s-au înregistrat decât în jur de 2 000 de persoane din diasporă, ceea ce poate fi considerat un eșec total al programului. Care credeți că va fi impactul asupra participării diasporei la vot, dacă nu se va explica la timp că procesul de înregistrare a fost necesar doar pentru a determina unde să fie deschise secțiile de vot, și nu pentru a putea vota?

Într-adevăr, cerința de a se înregistra a fost organizată pentru a determina numărul alegătorilor care planifică să participe la vot și foarte puține persoane s-au înregistrat. Acum ar trebui să urmeze o campanie activă de promovare a participării la vot. Vreau să vă povestesc pe scurt un caz la care am participat. La Chișinău, zilele trecute, am stat la coadă să depun actele pentru pașaportul biometric și am discutat cu o femeie care era alături de mine. Ea venise pe scurt timp din Italia și urma să plece în curând înapoi. Eu am adus intenționat vorba și despre alegeri. Ea mi-a spus că habar nu are unde ar putea vota în Italia și că ea are familie, nu are timp și mijloace să parcurgă o cale lungă până la secția de votare.

În acest context, vreau să menționez că la Congresul Diasporei, care a avut loc în luna august curent, eu am făcut anumite propuneri referitor la diversificarea procedurii de vot în străinătate, inclusiv a introducerii votului electronic și proxy, când votul poate fi delegat unei alte persoane prin procură vizată notarial. Tot la congres s-au discutat și alte probleme ce țin de organizarea alegerilor în străinătate și posibilități de înlăturare a lor.

Să sperăm că membrii diasporei, ca și restul populației, vor conștientiza importanța istorică a acestor alegeri parlamentare și vor participa activ la vot.

Mă alătur și eu la încurajarea Dvs. către toți alegătorii din țară și de peste hotare ca să iasă la vot și vă mulțumesc pentru interviul acordat!

Interviu realizat de Elena Dragalin