INTERESE // GUNOIUL moldovenesc din proiectele europene

În fiecare lună, familia Olesei Donică, o tânără de 27 de ani din satul Coșernița, raionul Criuleni, închiriază câte un tractor sau o mașină pentru a evacua gunoiul acumulat în gospodăria lor. „Ne uităm pe site-urile de anunțuri și ne înțelegem. Plătim și câte 400 de lei pentru a scăpa de gunoi. Ne-au promis că o să plătim câte 25 de lei pe lună și o să vină să ne ia gunoiul de-acasă. N-am bucurat și suntem de-acord, cu ambele mâini, dar nimic nu se mai aude despre acest proiect”, ne-a spus Olesea Donică.

Două milioane de euro de la UE

Satul Coșenița este una dintre localitățile din raionul Criuleni care, alături de Boșcana și Hrușova, urma să-și îmbunătățească serviciile de colectare și sortare a deșeurilor, în cadrul unui proiect european de cooperare transfrontalieră R. Moldova-România-Ucraina, „CBCRurWaste”. Acestor localități din R. Moldova le-au fost acordate două milioane de euro, iar gestionar al banilor și responsabil de implementarea proiectului a fost desemnat Consiliul Raional Criuleni.

Construcţia platformelor de colectare a deșeurilor în fiecare dintre aceste sate urma să fie gata încă în 2014, iar amenajarea unei staţii de sortare secundare a deşeurilor și procurarea de utilaj – până în 2018.

„Nu s-a schimbat încă nimic. O întreprindere municipală creată la Criuleni trebuia să presteze servicii. Deocamdată așteptăm. Proiectul s-a închis, toți sunt închiși”, a declarat pentru „Bugete fără secrete” Alexei Cibotar, primarul de Coșernița.


Gunoiștile din Coșernița, la începutul proiectului

Mită de milioane

În luna aprilie curent, ofițerii anticorupție i-au reținut pe fostul președinte al raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, și pe cel care l-a succedat în funcție, Iurie Andriuță.

Rotaru este bănuit că a pretins 1 700 000 de lei de la câţiva agenţi economici, implicaţi în executarea acestui proiect european. Fostul preşedinte al raionului Criuleni ar fi şantajat oamenii de afaceri pentru a-i determina să-i finanțeze mai multe chestii personale. Pentru a-i convinge, acesta, uzând de funcția sa, ar fi creat impedimente firmelor implicate în executarea proiectului, stopând procesul de eliberare a autorizaţiei pentru construcţia gropii de gunoi din satul Hruşova, Criuleni, refuzând alocarea cofinanţării obligatorii din sursele bugetului raional, impusă de donator.

De asemenea, Rotaru ameninţa că nu va crea întreprinderea de salubritate, că nu va aloca sursele necesare ce asigură durabilitatea proiectului etc., lucruri confirmate în fața anchetatorilor de către agenții economici șantajați. Atunci când a fost reținut în apartamentul său din Chișinău, Vitalie Rotaru a vrut să se arunce pe geam de la etajul șase.

Firma familiei, în afacere

Oamenii legii îi impută lui Iurie Andriuță, cel care la succedat pe Rotaru în funcție, că a favorizat unii agenți economici și a trucat licitațiile organizate în cadrul acestui proiect transfrontalier.

În primăvara anului 2015, Consiliul raional Criuleni a fondat Întreprinderea Municipală „Edilitate Criuleni”, drept parte a proiectului „CBCRurWaste”, care să gestioneze procesul de colectare, sortare şi presare a deşeurilor solide din raion. Însă, după ce a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei de achiziţionare a serviciilor de reparaţie, întreprinderea municipală „Edilitate Criuleni” a încheiat un contract de subantrepriză cu compania „Crioleal-Com” SRL, specializată în lucrări de construcții. Potrivit datelor oficiale, această firmă este administrată acum de fiul lui Andriuță, Stanislav, iar anterior președintele raionului Criuleni a condus-o personal.

„Eu discutam direct cu domnul Andriuță la acest subiect. Trebuiau să fie construite platforme de colectare a deșeurilor, câte una la zece gospodării. Gunoiul urma să fie colectat în fiecare zi de luni și joi a săptămânii, iar oamenii trebuiau să achite câte 25 de lei de gospodărie. Dacă era vorba de o băbuță singură, se discuta despre reducerea acestei plăți la 10 – 15 lei. Toți oamenii erau de-acord. Construcția depozitului unde urmau a fi presate deșeurile, la Hrușova, a început încă în 2012, dar nu e finisată nici până astăzi. S-au pierdut banii. S-a pus sechestru pe mașini. Au reușit să cumpere doar tomberoanele, ni le-au adus și le ținem într-un depozit”, continuă primarul de Coșernița, sat cu peste 1 500 de locuitori.

Lupta cu gunoiștile neautorizate

Acesta regretă că și-a pus speranțele în acest proiect și a pierdut un contract cu un antreprenor care voia să strângă gunoiul oamenilor din sat. Acum, primarul luptă cum poate cu gunoiștile neautorizate din sat. „Vin și varsă gunoiul cui nu îi este lene, inclusiv de la vilele dinspre Boșcana. De vreo trei ori pe an am nivelat gunoiștea cu tractorul, am vrut s-o mutăm, dar nu ne permit cei de la Ecologie. Știți, noi nu avem deloc cultură în țară”, acuză alesul local, constrâns și de bariere administrative să ia măsuri în acest sens. Gunoiștea din Coșernița este situată la vreo 200 de metri de casele oamenilor și mereu cineva îi dă foc, ceea ce prezintă un pericol real pentru sănătatea și siguranța locuitorilor.

Primărița din Boșcana, Svetlana Racul, a găsit o soluție pentru a rezolva problema gunoiștilor din sat. Familiile care au dorit, au încheiat un contract, începând cu anul 2014, cu o firmă care vine și le ia gunoiul de acasă o dată pe săptămână, cu o plată de 30 de lei pe lună. Deșeurile sunt duse departe de sat, pe un teren de 16 hectare, înspre Vadul lui Vodă. Totuși, ne spune Svetlana Racul, doar 350 de familii din sat au apelat la serviciile acestei firme, adică a treia parte din numărul gospodăriilor din sat și nu se știe cât va mai accepta agentul economic să lucreze la Boșcana.


Locuitorii din Boșcana aruncă gunoiul „pe unde apucă”

Discuțiile promițătoare și speranțele deșarte

„Agentul economic plătește 50 de lei cubul de deșeuri pe care îl duce la gunoiște. Cei care nu vor să lucreze cu firma iau și duc gunoiul pe unde apucă. Recent am curățat o gunoiște neautorizată și am cheltuit o grămadă de bani. O oră de închiriere a unui tractor costă 380 de lei, dar a lucrat acolo două zile a câte opt ore. Calculați. În loc să facem altceva cu banii aceștia…”, oftează primărița.

Și locuitorii de la Boșcana și-au pus speranțe mari în proiectul european, pentru a scăpa de numeroasele gunoiști neautorizate din sat.

„S-a discutat mai întâi despre construcția a 30 de platforme în sat, pentru fiecare mahala, betonate, separate cu sârmă. Fiecare platformă urma să aibă recipiente separate de colectat hârtia, sticla, deșeurile biodegradabile etc. Se mai discuta să pună tomberon la fiecare la poartă și mașina să vină să ia gunoiul de acolo. Un tomberon în care să încapă de la 70 la 100 de kilograme de deșeuri urma să coste câte 1 000 de lei, să fie numerotate, dar oamenii nu voiau să le miroase la poartă. Până la urmă, nu a mai venit nimeni, s-a stopat totul”, mai spune Svetlana Racul.

În România și Ucraina, proiect finisat cu succes

Doamna primar își aduce aminte că a fost la Chișinău la un eveniment legat de acest proiect: „Ne-au arătat un film. Românii au finisat proiectul, frumos, ucrainenii tot, numai la noi, la moldoveni, ca întotdeauna”.

Depozitul de colectare și presare a deșeurilor urma să fie construit la Hrușova.

„Se văd niște construcții. Au început să construiască ceva acolo și așa a rămas. La noi e totul pe vechi. Avem gunoiște autorizată, oamenii scot sacii la poartă și vine mașina de la „Apă Ciopleni” și îi ia de două ori pe săptămână. Toți oamenii din sat au contracte și plătesc câte zece lei pe lună pentru evacuarea gunoiului”, ne spune Ecaterina Strejac, secretara Primăriei din Hrușova.


În Hrușova erau, acum câțiva ani, cel puțin 12 gunoiști neautorizate

Deși Primăria Hrușova a avut un conflict cu Consiliul Raional Criuleni care a început să construiască depozitul de deșeuri aici în baza unor acte false, primărița nu vrea să intre în detalii.

„Primăria nu are nimic cu asta. Este anchetă, nu comentez nimic”, a fost scurtă în declarații Parascovia Cotovici, primar de Hrușova.