Întâlnire la Bruxelles pentru o posibilă misiune de pace în Ucraina fără implicarea SUA


Principalii aliați ai Ucrainei se întâlnesc joi la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta detaliile unei potențiale misiuni de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de pace cu Rusia.
Aliații nu vor fi conduși de SUA, ci de ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, și de omologul său britanic, John Healey. Ei se vor întâlni cu miniștrii apărării din așa-numita „coaliție a celor dispuși”, care include mai multe țări europene, Canada și Australia, dar nu Statele Unite.
Șefii de stat major din Regatul Unit și Franța au fost recent în Ucraina și au informat colegii despre discuțiile recente, potrivit Ministerului francez al Forțelor Armate.
Aceste întâlniri ajută la clarificarea cerințelor Kievului pentru o misiune de menținere a păcii, considerată crucială pentru a preveni un nou atac din partea Rusiei, mai ales că speranțele Ucrainei de a adera la NATO au fost blocate de SUA și alte națiuni.
„Discutăm despre prezența trupelor străine pe uscat, aer și mare. Apărarea aeriană și alte probleme strategice delicate sunt analizate. Partenerii noștri înțeleg ce nevoi are Ucraina. Există puncte geografice critice unde am dori să avem un sprijin", a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o conferință de presă la Kiev, săptămâna trecută, după întalnirea cu oficiali militari din Ucraina, Franța și Marea Britanie. „Am discutat nu doar despre numărul trupeleor, ci și despre mandatul acestora și infrastructură. Detaliile și calendarul discuțiilor sunt cruciale pentru mine, aștept clarificări în următoarele săptămâni”, a adăugat Zelenski.
Președintele SUA, Donald Trump, a presat Ucraina și Rusia să oprească luptele și să ajungă la un acord de pace. Ucraina este de acord, dar Rusia a încălcat recent un acord de încetare a focului, fără a suferi consecințe din partea președintelui SUA.
Aproximativ 10 țări ar putea dori să se alăture coaliției și să trimită trupe în Ucraina, a declarat Pavlo Palisa, șeful adjunct al biroului lui Zelenski și principalul său consilier pentru apărare. „Există discuții și despre participarea țărilor baltice și nordice. În orice caz, acesta poate fi implementat prin acorduri bilaterale cu fiecare țară din coaliție”, a spus Palisa.
Totuși, multe țări, inclusiv Marea Britanie, sunt ezitante să trimită soldați în Ucraina fără sprijinul SUA, cunoscut sub numele de backstop, inclusiv sprijin aerian, logistic și informațional, ceea ce este improbabil sub adminstrația Trump.
Între timp, Rusia afirmă că desfășurarea de trupe aliate fără un mandat al ONU ar fi inacceptabilă. În rândul aliatilor europeni ai Ucrainei, se dezbate dacă trupele trimise ar fi suficient de numeroase pentru a descuraja un atac rusesc. Totuși, Kievul este optimist. „Întrebarea este doar în ce format va fi implementat acest plan. Discuțiile sunt în curs: avem viziunea noastră de bază și viziunea partenerilor noștri, bazată pe capacitățile lor. Odată convenite toate detaliile, putem avea o discuție mai solidă”, a spus Palisa. „Sincronizarea militară și politică este necesară pentru astfel de decizii, abia apoi putem avansa.”
Ucraina are în prezent una dintre cele mai puternice și mai mari armate din Europa, ceea ce îi garantează securitatea. Dar, dat fiind blocajul în aderarea la NATO, are nevoie de trupe aliate pentru menținerea păcii și descurajarea Rusiei. În caz de atac rusesc, acești soldați ar fi implicați în luptele viitoare.
„Ucraina are propria viziune asupra desfășurării acestor forțe, care vor acționa ca garanți ai securității. Toate aceste aspecte trebuie discutate, convenite și verificate la nivel politic și militar”, afirmă Palisa. Ucraina crede că prezența trupelor occidentale va fi completată de apărare aeriană și alte măsuri de protecție, menite să asigure siguranța ucrainenilor. „De exemplu, dacă o brigadă franceză intră într-o anumită zonă, chiar și cu o densitate minimă -cum ar fi trei soldați pe kilometru - va avea totuși nevoie de acoperire aeriană, un standard în planificarea militară”, a arătat Palisa.
Având între 3.000 și 5.000 de soldați, o brigadă necesită mai multe sisteme de apărare aeriană, capacitți de război electronic, și protecție navală, logistică fiabilă și așa mai departe. „Aceasta este o problemă complexă ce necesită planificare atentă. Mulți factori sunt de luat în considerare și se lucrează la aceștia,” a conchis Palisa.
La o zi după reuniunea „coaliției voinței”, NATO găzduiește Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, creat de americani pentru organizarea ajutorului militar. Marea Britanie și Germania vor conduce întâlnirea, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, va participa prin teleconferință.









































































