ÎNLOCUIREA popoarelor Europei cu imigranți arabi și africani, programată la ONU

Știri 15.10.2018 13:02 Vizualizări

ÎNLOCUIREA popoarelor Europei cu imigranți arabi și africani, programată la ONU

În urmă cu mai bine de douăzeci de ani, experți ai Organizației Națiunilor Unite elaborau un Raport-Proiecție care indica faptul că „în următorii 50 de ani, toate țările Europei se vor confrunta cu declinul și îmbătrânirea populațiilor lor”. Noile provocări, arătau pe atunci specialiștii ONU, generate de declinul și îmbătrânirea populațiilor acestor țări, „vor necesita reevaluări cuprinzătoare a multor politici și programe stabilite, inclusiv cele referitoare la migrația internațională”.

Concentrându-se pe aceste două tendințe, de declin și de îmbătrânire a populațiilor, Raportul mai arăta că soluția pentru țările confruntate cu acest fenomen este „migrația de substituție”, de înlocuire, plecând de la cazul a opt țări lovite de flagelul fertilității în scădere: Franța, Germania, Italia, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă, Regatul Unit și Statele Unite. Desigur, pe noi ne interesează acum, în principal, situația din țările europene aflate în listă.

Estimările elaborate de specialiști indicau faptul că „în următorii 50 de ani, adică în perioada 1995-2045, populațiile din aproape toate țările dezvoltate vor scădea drastic și vor fi serios îmbătrânite, ca urmare a fertilității scăzute și a longevității sporite”.

„Toate țările și regiunile studiate în acest raport vor avea nevoie de imigrație masivă, pentru a preveni scăderea populației”, concluziona documentul în mai multe rânduri.

Numărul de imigranți necesar pentru a evita scăderea populației aptă de muncă în Europa, calculat de aceiași experți, apare a fi mult mai mare decât cel necesar pentru a evita scăderea populației totale, iar în unele cazuri, cum ar fi Franța sau Anglia, acest număr este de două, respectiv de patru ori mai mare, din pricina creșterii numărului de pensionari, raportat la populația totală, pe fondul creșterii duratei medii de viață. Astfel, experții ONU prognozau că imigranții post 1995 și descendenții lor vor constitui o fracțiune impresionantă din totalul populației în 2050: între 30 și 40% în Germania, Italia și Franța.

În absența „imigrației de substituire”, scenariul proiectat în Raport apare a fi unul imposibil de pus în practică: „ratele potențiale de susținere nu ar putea fi menținute la nivelul actual decât prin creșterea vârstei de pensionare la aproximativ 75 de ani”.

Studiul trece în revistă la concluzii aspectele care trebuie revizuite de urgență și indică și soluții. Astfel, printre cele care au în vedere creșterea vârstelor de pensionare și a contribuțiilor la finanțarea pensiilor și a îngrijirilor medicale ale pensionarilor, la loc de cinste apare modificarea politicilor și programelor legate de migrația internațională, în special celor de „integrare rapidă” a unui număr mare de imigranți recenți și a descendenților acestora. Deci, soluția de bază avansată de ONU, încă de la sfârșitul anilor `90, este „integrarea rapidă a imigrației de înlocuire”.

Să vedem ce înseamnă asta!

De unde atâta „imigrație” care să ne „substituie” și încă „integrată rapid”? s-ar fi putut întreba un european pe atunci, căci acum nu are rost, are deja răspunsul. De unde să apară brusc milioane peste milioane de oameni? Stați așa … „brusc” … „milioane”! Cu alte cuvinte „mulți, în același timp”! Păi, așa ceva nu se poate decât într-un singur caz, atunci când populații întregi fug în masă, ca la un semnal, de o nenorocire.

O nenorocire, ce nenorocire? Păi, o nenorocire, așa cum ar fi un război! Se dă, deci, un război, iar o țară cu populație în declin, în numele ei și a altor țări cu populații pe ducă, invită o populație dintr-o țară cu un război să vină repede, până nu se termină războiul, pe teritoriul ei și al țărilor din preajmă, aflate în declin demografic și ele. Aha! Cum ar fi populația siriană, invitată de Angela Merkel să vină în Europa, strămutată „brusc”, cu „milioanele”! Ceea ce s-a întâmplat deja și se întâmplă în continuare! Acum nu mai urmează decât „integrarea rapidă”.

„Imigrația de substituție” din raportul ONU, devenită realitate în țări ale Europei de Vest, este alcătuită covârșitor din strămutați de religie musulmană. Din motive care țin de diferențele uriașe de cultură, civilizație și mod de viață dintre aceștia și populațiile catolice cu care intră în interferență, „integrarea rapidă” este foarte greu realizabilă, chiar imposibilă pe termen scurt și mediu. Deci, „rapiditatea” pare să fie exclusă! Doar pare!

Asta, pentru că există o soluție. Ea este reprezentată de distrugerea sistemului de valori al creștinilor, de crearea unui ținut propice imigranților prin eliminarea oricărei rezistențe de cultură și civilizație, caz în care integrarea poate fi nu doar rapidă, ci chiar instantanee, pentru că ea nu mai întâlnește opreliști, se realizează pe un veritabil „câmp arat”, numai bun să primească noua sămânță

Iar partea apuseană a Europei este ca și arată: valorile creștinismului nu mai constituie o piedică atunci când în catedrale se deschid berării, valorile familiei devin desuete când ofițerii de stare civilă și preoții căsătoresc persoane de același sex, atunci când „corectitudinea politică” sancționează până la penal reflexele de apărare ale acestor valori și când, în general, toate reperele culturii și civilizației europene devin doar niște insule, bule de conservare a unor obiceiuri păstrate în comunități din ce în ce mai restrânse.