Încălzirea pe biomasă, o alternativă tot mai populară
Econom // Din an în an, numărul gospodarilor, dar și al instituțiilor care trec la sistemul de încălzire pe biomasă este în creștere
Dacă acum câțiva ani în R. Moldova aproape că nu se știa ce înseamnă încălzire pe bază de biomasă, iar pe cei care treceau la acest sistem de încălzire îi puteai număra pe degete, astăzi situația este alta.
Numărul celor care au optat pentru surse alternative de încălzire este în continuă creștere, pentru că este „mult mai econom și oferă mai multe avantaje”, spun aceștia.
Fie că aleg să se încălzească cu paie, peleți sau brichete, cei care au încercat au doar cuvinte de laudă și îi sfătuiesc pe cei care stau la dubii să lase gazul sau cărbunele și să treacă la încălzire pe biomasă. Printre aceștia se numără și Dorin Pântea, fostul primar al satului Pepeni, raionul Sângerei.
A testat și a recomandat și altora
„Dacă în primul an erau doar câțiva săteni care au trecut la sistemul de încălzire pe biomasă, acum au depus cereri să obțină finanțare vreo 15. Asta doar în localitatea mea. Acest lucru spune tot”, susține fostul primar, convins că încălzirea pe biomasă este una necesară Republicii Moldova.
„Când au apărut în R. Moldova brichetele, chiar am încercat să testez acasă, în sobă, să văd cum ard și ce căldură dau. Efectul a fost pe măsura așteptărilor și, chiar înainte de a instala cazanul, vreo trei ani de zile am făcut focul cu brichete. Te scutește de lemne, dar efectul este același”, ne spune fostul primar.
Beneficiar al proiectelor europene
Dorin Pântea a fost unul dintre cei 650 de beneficiari ai programului de subvenționare din prima etapă a proiectului „Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană (UE).
„Am vrut să le demonstrez oamenilor simpli că e ceva accesibil pentru oricine, nu doar pentru cei care au funcții înalte de conducere. Și chiar veneau la mine acasă să se convingă de acest fapt, cum funcționează, că e real, e palpabil, să zicem așa. După asta, mai mulți gospodari din sat au trecut la acest sistem de încălzire”, ne spune pepeneanul.
„Diferență ca între cer și pământ”
Investițiile UE în sectorul energetic au fost un imbold pentru dezvoltarea comunității. Pentru că s-a convins de avantajele încălzirii pe biomasă, primarul de atunci a decis că întreaga comunitate trebuie să beneficieze de noua tehnologie.
„Am reușit să câștigăm un proiect pentru primărie și la o grădiniță și am instalat două cazane pentru peleți și brichete. Se încarcă cazanul o dată și două-trei zile nu ai treabă. Curat, cald, temperatură constantă”, afirmă Dorin Pântea.
„Dacă aș face o comparație între temperatura aerului care era la grădinița din Pepeni și cea din Răzălăi, satul vecin, este o diferență ca între cer și pământ, pentru că la Pepeni nu puteam să ridicăm la mai mult de 17-18 grade Celsius, dar la Răzălăi era o temperatură constantă. Din practica de doi ani de zile, timp în care grădinița a fost încălzită cu biogaz, am decis că trebuie să trecem acest sistem și la cea din Pepeni”, susține directoarea Grădiniței „Andrieș” din Pepeni, Larisa Manoilă.
Încălzire pe bază de biomasă și la primărie
Fiind un promotor convins al surselor regenerabile de energie, Dorin Pântea intenționează să instaleze un cazan pe bază de biomasă și la una dintre afacerile pe care le gestionează – o fermă de iepuri și prepelițe, iar dacă o mai avea bani - chiar să procure și utilajul necesar pentru brichetare, nu pentru a vinde, dar pentru consum propriu.
Exemplul din satul Pepeni nu este singurul de acest gen în R. Moldova. Și la Grimăncăuți, raionul Briceni, s-a trecut la încălzire pe biomasă.
Ana Ambros este proprietara unei farmacii. Femeia susține că încă din primii ani încăperea era încălzită cu ajutorul aparatului de aer condiționat. Eficiența acestuia era mică, iar problemele mari.
„Când temperatura aerului afară trecea de minus 20 de grade, îngheța sistemul și trebuia să-l dezghețăm, era un chin, în plus și pereții erau mucegăiți. Am trecut la acest sistem de încălzire și suntem foarte mulțumiți”, susține femeia.
Din anul 2013, Ana Ambros administrează și Centrul medicilor de familie din Grimăncăuți, care este un parteneriat public-privat și deservește circa patru mii de pacienți.
„Am inserat pe hârtie toate cheltuielile pe care le avem cu gaz și am constatat că este mult mai eficient să încălzim instituția pe bază de biomasă, pe care o procurăm de la un producător local”, zice Ana Ambos.
Beneficiile încălzirii cu biomasă
În perioada 2011-2016, consumul de energie produsă în R. Moldova, din surse regenerabile, a atins cota de 13% din total, cea mai mare pondere revenind energiei din biomasă.
Potrivit experților în domeniu, biomasa folosită în scopuri energetice poate acoperi aproape 20% din consumul anual de energie din R. Moldova.
De asemenea, combustibilul din biomasă este echivalat cu 50% din gazele naturale importate, iar cu energia produsă din biomasă există posibilitatea de a încălzi toate școlile și grădinițele din satele R. Moldova. Astfel, beneficiile energiei produse din biomasă ar reduce dependența de importuri, ar spori securitatea energetică a țării și s-ar reduce și cheltuielile.
Încălziți de UE
Proiectul „Energie și Biomasă”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, și-a propus să instaleze, în cea de-a doua etapă (2015-2017), 80 de centrale termice pe bază de biomasă în localitățile rurale și orașele mici din R. Moldova, iar 21 de instituții publice urmează să fie completate cu panouri solare pentru producerea apei calde.
Până acum, circa zece milioane de dolari au fost investite, din fonduri europene, în sisteme de încălzire pe biomasă. 161 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare au sisteme moderne de încălzire pe biomasă, iar o mie de familii îşi încălzesc casele cu energie verde.
De asemenea, 30 de companii din R. Moldova asamblează sau produc cazane pe biomasă şi le oferă consumatorilor. Totodată, au fost lansate 35 de afaceri şi au fost create o sută de noi locuri de muncă în sectorul de producere a biocombustibilului.
Investiții de circa un miliard
Potrivit estimărilor făcute de experții de la Agenția de Eficiență Energetică, pentru ca energia din surse regenerabile să constituie 17% din consumul final brut al R. Moldova sunt necesare investiții de circa un miliard de euro. R. Moldova s-a obligat ca, până în anul 2020, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut să constituie cel puțin 17%.
Un muncitor a căzut în groapa șantierului, la Ciocana
Intenționa să ajungă în Europa, tranzitând ilegal Republica Moldova: Un ucrainean a fost reținut de către polițiștii de frontieră
Profirie Skramtai, un cunoscut dirijor din R. Moldova și fost conducător al Corului „Doina”, s-a stins din viață în Lituania