Germania refuză reluarea proiectului Nord Stream 2, în ciuda presiunilor Moscovei și a speculațiilor privind influența lui Trump


Ministrul german de Externe în exercițiu, Annalena Baerbock, a exclus orice posibilitate de reluare a proiectului gazoductului Nord Stream 2 pentru reaprovizionarea Europei cu gaze naturale rusești, o problemă recent evocată de Moscova.
„Decizia proastă cu privire la Nord Stream 2 ne-a costat scump ca societate germană”, a afirmat ea marți într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev. Baerbock a subliniat că „am plătit miliarde de euro pentru aceasta și este cât se poate de clar că acest oleoduct nu poate fi reactivat”. Decizia, potrivit ei, aparține germanilor și a fost luată de precedentul Guvern federal, condus de cancelarul social-democrat Olaf Scholz, „în acord total” cu Partidul Uniunea Creștin Democrată (CDU, conservatori), care fusese recent victorioasă în alegerile legislative din februarie.
Gazoductele Nord Stream, cu o lungime de 1.200 de kilometri fiecare, care unesc Rusia și Germania pe sub Marea Baltică, au fost abandonate în urma unor explozii în septembrie 2022, care le-au făcut neoperabile.
Financial Times a menționat la începutul lui martie un scenariu până acum de negândit pentru reluarea activității, în contextul apropierii lui Donald Trump de Vladimir Putin, având în vedere că, după distrugerea gazoductelor Nord Stream 1, o conductă a Nord Stream 2 a rămas intactă și ar putea fi reutilizată. Într-un interviu din 26 martie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, anunța negocieri în curs între Moscova și Washington pe această temă.
„Bineînțeles, există divergențe. Însă este doar în interesul Rusiei și Statelor Unite să se restabilească o aprovizionare energetică normală în Europa? Gazoductele Nord Stream sunt în curs de negocieri”, a declarat el. „Ar fi interesant ca americanii să-și folosească influența în Europa și să-i oblige să nu respingă gazele naturale rusești. Ar părea suprarealist”, a insistat Lavrov.
În Germania, a cărei economie a rămas slabă după doi ani sucesivi de recesiune, câteva voci au considerat că proiectul merită să fie reevaluat. „Auzim că unii speculează cu privire la acest lucru, dar nu sunt politicieni germani de prim plan, nu sunt cei care iau deciziile economice și geostrategice centrale”, a subliniat Annalena Baerbock. „Securitatea Europei și securitatea economică sunt strâns legate”, a adăugat ea, în cea de-a noua vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022.













































































