EXPLICAȚII // De ce „RMO” pentru abrevierea aeroportului din Chișinău? Spînu: „Am căutat toate soluțiile posibile și unele, probabil mai potrivite, erau ocupate, din păcate”. Pilot: „Aeroportul din Bălți, în timpul activității, a fost BZY”
Decizia autorităților de a schimba abrevierea Aeroportului Internațional Chișinău din „KIV” în „RMO”, anunțată ieri de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, printr-un mesaj scurt pe pagina sa de Facebook, a generat reacții împărțite.
În timp ce unii salută intenția de a scăpa de „prescurtarea de la denumirea rusească Kishinev”, alții nu înțeleg de ce opțiunea aleasă nu are nicio literă care să amintească de orașul Chișinău, iar abrevierea R. Moldova pe plan internațional este „MD”, nu „MO”.
Mai mult, internauții au întrebat ce abreviere ar avea un nou aeroport care ar putea apărea pe teritoriul R. Moldova, din moment ce „abrevierea Republicii Moldova” este deja ocupată.
„Noi am căutat toate soluțiile posibile și am văzut unele propuneri făcute de internauți, care, probabil, ar fi fost un pic mai potrivite, dar care, din păcate, erau ocupate. Pentru că nu poți da o abreviere care deja o are un alt aeroport. RMO a fost de la Republica Moldova, să fie foarte clar”, a declarat astăzi ministrul Andrei Spînu, după o conferință de presă susținută la Guvern.
Ministrul a adăugat că procedura de a modifica abrevierea aeroportului a fost „destul de lungă, care a durat aproape un an”.
Totodată, Andrei Spînu nu crede că abrevierea „RMO” ar putea „crea confuzii”, în cazul apariției altor aeroporturi pe teritoriul R. Moldova.
„Nu poate fi o confuzie, pentru că sunt orașe care au și câte două aeroporturi, de exemplu Milano. Atunci ar putea să apară aceeași întrebare: ce facem cu orașele care au două - trei aeroporturi? Nu se va crea aceeași confuzie, cred că foarte repede ne vom obișnui cu această nouă abreviere, care reprezintă denumirea republicii noastre”, a explicat Andrei Spînu.
Potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, obiectivul autorităților „a fost să scăpăm de o moștenire sovietică – Kișinev”.
Pilotul Eugen Sajin, fost controlor de trafic aerian, a explicat pentru Ziarul NAȚIONAL că abrevierile pentru aeroporturi, incluse în sistemul IATA, sunt alese de obicei ca să corespundă cu denumirea geografică a orașului în care se afla aeroportul.
„Acest cod, potrivit IATA, trebuie să aibă maximum trei litere. Întelegeți că alocarea codurilor e limitată. De exemplu, CHI, CHN, CSN, CSU sau altele sunt folosite deja de alte aeroporturi. Dacă în R. Moldova ar mai apărea un aeroport, nu ar fi nicio problemă de ales codul acestuia după locul geografic unde se află, în funcție de disponibilitatea acestora. Aeroportul din Bălți, în timpul activității, a fost BZY”, ne-a declarat Eugen Sajin.
ULTIMA ORĂ // Celulă de CRIZĂ la Guvern, pentru a preveni și gestiona eventualele planuri de destabilizare a R. Moldova. Dorin Recean: „Suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”
Administrația separatistă de la Tiraspol va OPRI CĂLDURA pentru cetățeni începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7.00
Planul Chișinăului: Cum va fi asigurată R. Moldova cu energie electrică, dacă centrala din Transnistria va sista livrările către malul stâng, de la 1 ianuarie 2025. „Trebuie să facem un efort ca să tăiem circa 60 MW din vârfurile de consum”