Ex-ministrul Negruță, despre MILIARDUL pus de guvernanți pe seama cetățenilor: „Au fost soluții, dar ei au BOȚIT totul pe ultima sută de metri”

„Cu siguranță, convertirea acestor găuri financiare în datorie de stat, prin definiție este transmiterea poverii datoriei peste bugetul de stat, iar bugetul de stat înseamnă plăți sub formă de impozite și taxe plătite de cetățean. Direct sau indirect, suma oricum e plătită de cetățean. Dacă ne uităm atent în documentele aprobate de ei, vedem trecut pe fiecare an o povară financiară, care se așează pe bugetul de stat. Din păcate, guvernarea nu a vrut să identifice altă formulă, nu a fost nicio platformă de discuții în care să audă și alte soluții existente. Au boțit totul exact pe ultima sută de metri, invocând necesitatea de a aproba acum decizii, că de altfel ratează acordul cu FMI, ceea ce este un alt fals și o speculație”, a declarat Veaceslav Negruță într-un interviu pentru Europa Liberă.

Potrivit fostului ministru, guvernanții au putut apela la unele soluții care nu ar fi afectat cetățenii. „Din păcate, din start, până a avea discuții cu FMI, această guvernare a decis formula de rezolvare a problemei prin transpunerea pe cetățeni a acestei datorii. Deci neavând încă discuții cu FMI, de atunci era clar că guvernarea nu va merge la alte soluții decât transpunerea datoriei pe cetățeni. Soluția ar fi fost să rămână suma data în evidență extra-bilanț la BNM și, pe măsura recuperării mijloacelor fiind într-un an, doi, trei, doar suma restantă neacoperită să fie transformată în datorie publică, dar asta ar fi fost să se întâmple mult mai târziu, peste cinci ani, după ce se terminau toate procedurile de investigație și recuperare a mijloacelor fraudate. Suma ar fi fost mult mai mică, nu 13,6 miliarde, dar transformând această sumă în datorie, cetățeanul e bun de plată începând cu anul 2017”, a explicat acesta.

Totodată, Negruță precizează că există o problemă și cu utilizarea mijloacelor acordate sub formă de credite de urgență celor trei bănci. „În primul rând, pentru persoanele fizice au fost folosite doar patru miliarde în total, ceea ce înseamnă că alte miliarde au fost folosite cu altă destinație decât pentru acoperirea depozitelor persoanelor fizice. Au fost patru bănci, toate acestea, inclusiv și alte structuri de stat, fond de asigurări sociale, fond de asigurări medicale etc. au fost plătite din aceste mijloace imediat în 2014 cum a mers prima tranșă de 9,6 miliarde. Deci, toți și-au luat bine mersi banii, cu o dobândă destul de mare. S-au găsit mulți curajoși, evident bine informați, să plaseze acolo... să stoarcă niște bani, având siguranța că banii vor fi compensați din resursele BNM. Bine, aici este o istorie mult mai lungă, și este de investigat, din păcate nu se dorește să se investigheze”, a punctat sursa citată.

Potrivit documentului asumat de Guvern în Parlament, datoria de aproximativ 13 miliarde de lei va fi întoarsă în următorii 25 de ani, fiind prevăzută și o eventuală reducere a termenului de scadență, dacă banii furați vor fi recuperați treptat.