Ex-deputat, despre ADEVĂRATUL scop al vizitei soției lui NAVALNÎI în R. Moldova. „Ne-ar fi plăcut să credem că motivul aflării la Chișinău a fost investigarea legăturilor lui Dodon cu MAFIA corupților de la Kremlin, dar a dat cu PIETRE în Maia Sandu”

Citește și: Soția lui Navalnîi, vizită STRANIE la Chișinău. Aceasta susține că ar fi fost FILATĂ și nu a evitat să LOVEASCĂ în Maia Sandu: „Dragă Maia Sandu, de ce ați avut nevoie să mă urmăriți?”. Răspunsul de la PREȘEDINȚIE și SIS

Sunt o mare pacoste regimurile astea ce nu te lasă să treci la graniță și te urmăresc fie acasă, fie pe ospețe. Doar că doamna Navalnaia ar trebui să știe că nu te lasă să treci la graniță, fără a te legitima, nicăieri în lume. Iar după ce statul rus a atacat din nimic Ucraina la 24 februarie, orice călător cu pașaport al Federației Ruse va fi cercetat cu deosebită atenție oriunde se va arăta și multă vreme de acum înainte. Pierderea oricărei încrederi în ruși va fi probabil pentru ei deficitul cel mai greu de recuperat.

***

Lupta soților Navalnîi împotriva corupției regimului oligarhic al lui Putin, suferințele pe care le îndură ei, dar și o serie de alți disidenți, de pe urma persecuțiilor putiniste ar fi fost un important capăt de pod în viitoarea reconstrucție a unei noi încrederi. În R. Moldova, unde oligarhia a ținut în mai multe rânduri statul în captivitate, cauza lui Navalnîi și a echipei lui este pe deplin înțeleasă și ei se bucură de mult respect. Asta, în pofida faptului că pe alte aspecte de principiu, cum ar fi alipirea banditească a Crimeii ucrainene la Rusia în 2014, poziția disidentului a coincis cu cea a regimului, de parcă furtul de teritorii de la altă țară ar fi altceva decât furtul de bunuri și bani din visteria propriei țări. Se va vedea dacă după tentativa de otrăvire și anii lungi de pușcărie la care a fost condamnat, dar și războiul total de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va schimba ori nu optica viteazului luptător cu corupția. „Detaliul” este important, fiindcă în cazul în care Navalnîi reușește să iasă viu din detenție, el ar putea să devină unul dintre principalii pretendenți la frâiele statului rus, iar faptul că scopul luptei lui ar fi același imperiu în veșnică expansiune, doar că vindecat nițel de viciul corupției, i-ar face pe mulți simpatizanți ai săi, inclusiv pe moldoveni, să reconsidere ca inutilă întreaga lui luptă.

***

Până acolo însă mai este. Deocamdată Putin își ține oponenții ori la distanță ori sub șapte lacăte, cât timp decide să nu-i omoare încă. Schimbarea nu se întrevede, lupta contra regimului continuă. Fundația Navalnîi a fost interzisă în țară, dar s-a transformat recent în structură internațională și continuă să investigheze corupția în Rusia din străinătate. Asta ar fi explicat mobilul escapadei la Chișinău a Iuliei Navalnaia, de îndată ce ea însăși nu și l-a divulgat. Ne-ar fi fost plăcut să fim surprinși că una dintre echipele Fundației a pornit pe urmele banilor dați de Kremlin lui Dodon la înnoirea mandatului și menținerea lui la șefia statului în 2020. În acest posibil context, Iulia ar fi putut să aibă la Chișinău întâlniri discrete cu persoane care ar deține date importante referitoare la caz. Investigația ar merita efortul, căci în cercurile jurnalistice din Rusia se vorbea că statul rus ar fi cheltuit cu Dodon în acel an o sumă de 2 000 000 000 de ruble (peste 24 milioane euro). O investigație de mare profunzime, desfășurată în stilul percutant și convingător al Fundației Navalnîi cu implicarea tehnologică de ultimă generație a echipei Belingcat a lui Hristo Grozev, ne-ar fi fost de mare folos acum. Mai cu seamă că autoritățile juridice de la Chișinău au pornit din oficiu o investigație privitoare la îmbogățirea ilicită și trădarea de patrie a lui Dodon.

Ne-ar fi plăcut deci să credem că motivul aflării la Chișinău a dnei Navalnaia a fost anume acesta: investigarea legăturilor lui Dodon cu mafia corupților de la Kremlin. Angajarea pe bune în proiectul unei atare lucrări ne-ar fi făcut să trecem mai ușor și peste ironica ei șarjă dureroasă a asemuirii atmosferei „plăcute” de acasă, de la Moscova, cu cea de la Chișinău. Așa cum însă orice dovadă a existenței unei asemenea intenții de proiect lipsește, nu ne rămâne decât să evaluăm scopul venirii dnei Navalnaia la Chișinău după cum ni l-a dictat ea însăși retrospectiv, în postarea cu bucluc de pe rețele. După descrierea disconfortului ce i s-a produs prin controlul mult prea minuțios la sosire în aeroport și cel de urmărire, observat la ieșirea din hotel, dna Navalnaia nu găsește altă formă de a-și manifesta stupoarea decât dând cu piatra în… Maia Sandu.

În maniera vânătorului cu experiență care înainte de a-și ataca jertfa pune pe vârful săgeții porția de otravă știută numai de el, dna Navalnaia procedează la fel, concentrându-și tot răul preconizat să-l facă într-o acuzație-sentință pe care, în final, o adresează frontal, mai mult acuzator decât dojenitor, victimei: „Maia Sandu, de ce să mă urmăriți?”

Nici pic de bănuială că urmărirea i-ar putea fi organizată la Chișinău de același regim „de acasă”, cum s-a dovedit cu acte în regulă în mai multe călătorii. Cu atât mai mult, cu cât la Chișinău nu e neapărat nevoie de agenți trimiși special de la Moscova. Servicii de acest gen le pot face pe loc și pe nerăsuflate structuri plantate de KGB/FSB cu ani în urmă și de multă vreme „naturalizate” în R. Moldova, cum ar fi echipe specializate ale coloanei a cincea sau un întreg minister-filială dislocat la Tiraspol. Nu e niciun secret că și Ambasada rusă de la Chișinău dispune de suficient potențial cu funcții similare. Dna Navalnîi nu a vrut să știe de aceste variante. Ea a acționat concentrat și punctual pe direcția obținerii celui mai mare efect. Așa se lucrează în misiune.

Da, în lipsa altor cauze explicite, a altor motive plauzibile care să ateste bunele intenții ale vizitei dnei Iulia Navalnaia la Chișinău, avem tot dreptul să-i judecăm comportamentul în consecința faptei ei deja consumate. Iar această judecată ne duce la gândul că vizita dnei Navalnaia la Chișinău nu poate fi explicată altfel decât că o misiune specială. Una scurtă, cu efect redus la moment, dar care în timp și în combinație cu alte ingrediente să poată fi transformată în bombă.

Misiunea dnei Navalniaia a fost deci să facă un rău dinainte preconizat: cel de a pune semnul egalității între regimurile de „acasă”, al lui Putin, și cel de la Chișinău, al Maiei Sandu: barem, ele sunt o apă și-un pământ. Că o fi avut această misiune de la Putin, e puțin probabil. E prea mărunt pentru el. Dar pentru fugarul Platon, de exemplu? Dar pentru forțele unite ale tuturor fugarilor în strânsă alianță cu forțele în proces de cercetate penală dornice laolaltă de revanșă? La ura pe care o au pentru că li s-a luat statul din gură, la posibilitățile de plată și capacitățile de manipulare de care mai dispun, cât e să convingi o biată doamnă de notorietate, dar plină de nevoi, al cărei soț stă înfundat în temniță, să vină pentru câteva ore la Chișinău ca să arunce cu efect o mică pietricică în cine se cuvine. Pentru care nevoie? Să vedeți ce pietroaie mari și grele s-ar putea să iasă din micuță la toamnă de pe țevile televiziunilor controlate de alianța fugară-penală a cvartetului revanșard Platon-Dodon-Șor-Plahotniuc.

***

Ca să rezumăm. Lovite pe neașteptate de mesajul insinuant al doamnei Navalnîi, precum că a fost tratată în Republica Moldova cu suspiciune, peste măsură de persuasiv și chiar urmărită pe tot timpul aflării ei la Chișinău, autoritățile vizate au dispus o investigație de specialitate a instituțiilor abilitate ale statului. Un raport din partea acestora încă nu este.

Folosindu-ne de instrumente jurnalistice, am încercat să construim noi câteva posibile variante ale întâmplării. Cea cu investigarea eventualei scheme de corupție pe axa Kremlin-Dodon, descrisă mai sus, este o versiune construită pe date realmente semnalate și dezbătute în spațiile publice ale Federației Ruse și Republicii Moldova. Fundația, dar și Procuraturile ambelor țări ar avea ce investiga în acest dosar. Și apoi, versiunea conferă vizitei doamnei Navalnaia la Chișinău o alură de nobleță pe care am vrea-o nepătată, acoperită de un neasemuit curaj civic, demn de orice admirație.

Versiunea că dna Navalnaia, ar fi fost antrenată într-o misiune de denigrare a autorităților la zi de la Chișinău este o construcție virtuală, scornită, dacă vreți, dar are și ea dreptul la viață. E greu să ne închipuim că distinsa doamnă ar accepta să lucreze în misiuni de defăimare contra unui comision/onorariu sau pur și simplu lăsându-se amăgită să o facă. Această ultimă și cea mai controversată versiune am pus-o pe tapet în urma deducției la care am ajuns trecând mesajul-reacție-învinuire al dnei Navalnaia prin formula de consistență a gândirii latine – qui prodest?, cui convine? Rezultatul analizei finale este că el convine forțelor unite ale fugarilor și penalilor care adună pentru la toamnă pietre-pietricele ca să dea cu ele în obiectul urii lor. Mai explicit, gestul acrit al doamnei Navalnaia a fost, cu vrerea ori fără vrerea ei, unul politic și, în pofida notorietății ei civice, dar și a logicii, ne înclină să credem că aflarea ei la Chișinău a fost mai mult decât o simplă vizită; a fost o misiune. Vom păstra această afirmație până la apariția unor dovezi ale contrariului”, a scris Valeriu Saharneanu pe blogul său.