Duș RECE pentru PAS și Maia Sandu. De ce guvernarea scade în preferințe și ce acțiuni FERME trebuie să întreprindă de URGENȚĂ pentru a stopa PICAJUL: „Servanții binomului Plahotniuc - Dodon nu pot acoperi dorința populației de a vedea PEȘTII mari”

Potrivit lui Dungaciu, „sindromul Gorbaciov” înseamnă că un lider ajunge să fie mult mai iubit, aplaudat, susținut peste hotare, decât în interior.

„Gorbaciov a pățit asta și noi ținem minte atmosfera publică de atunci. Cu cât Gorbaciov era mai salutat în afara URSS, cu atât mai mult persista nervozitatea internă, iar nivelul de respingere creștea. Gorbaciov nu avea neapărat un inamic intern politic, dar se confrunta cu o rată de neliniște socială în creștere, care nu a putut fi stopată. Atmosfera populației din R. Moldova e undeva pe acolo, e o stare de neliniște, o stare de dezamăgire. Trebuie să vă fac o mărturisire. Nu știu câți din R. Moldova se așteptau ca aceste lucruri să se întâmple atât de repede. Toată lumea se aștepta ca prin primăvară să înceapă, să aibă loc fisuri… Dar asta nu înseamnă că baza, legitimitatea actualului regim s-a prăbușit. Nici vorbă. Dar încep să apară unele îndoieli, încep să apară întrebările. Anume asta se vede în acest sondaj”, a precizat Dungaciu.

Citește și: PAS, DEPĂȘIT în sondaje de BeCS, iar Maia Sandu a PIERDUT primul loc la capitolul încredere

Acesta a remarcat creșterea indecișilor, care a ajuns la aproape 50 la sută.

„Al doilea element e modul în care e percepută președinta Maia Sandu. Are scoruri mari pe extreme, adică prestație foarte bună, undeva la scorul de 10 și prestație foarte proastă – scorul de unu. Se pierde mijlocul. Zona de mijloc nu o mai regăsim în sondaje. De fapt, o regăsim la indeciși. În al treilea rând, e vorba de o dezamăgire profundă a populației și nu neapărat ce ține de direcția în care merge R. Moldova. La acest capitol, tot timpul a fost așa. Dezamăgirea constă în faptul că viitorul se vede, mai degrabă, în afara R. Moldova. Da, unii vor spune că această tendință era și în alte sondaje. Dar ne-am fi așteptat ca această guvernare să estompeze această cifră. Din păcate, aceste cifre au rămas cam la fel. Este un semn că lucrurile se acutizează”, a declarat aceeași sursă.

Sociologul s-a referit și la o problemă gravă, care ar trebui să pună pe gânduri clasa politică de la Chișinău.

„Următoarea observație e că nu vedem, conform sondajului, o alternativă pro-Vest la actuala guvernare. Se poate vorbi de o egalizare între opțiunile pro-Vest și pro-Est. Sunt mai mulți lideri în zona pro-Est – Ceban, Dodon, Șor. Dar o alternativă, dacă această degradare a opțiunii electorale sporește, în blocul pro-Vest nu există. E o problemă, care trebuie discutată la Chișinău. Ce se întâmplă dacă acest regim își continuă erodarea, cine preia tabăra proeuropeană? Cum va reacționa populația, dacă acest regim nu va răspunde solicitărilor? Cine va prelua nemulțumirea aceasta, ce partid, ce lider? Deocamdată, nu vedem nici la nivel de lider, dar nici la nivel de partide o alternativă reală actualei guvernări. Atâtea așteptări au fost puse în acest regim, în doamna Maia Sandu, încât în jurul ei nu a crescut niciun lider. Dezamăgirile populației vor fi foarte mari, dacă acest regim nu reușește. Și disponibilitatea populației de a începe o nouă acțiune politică nu va fi foarte ridicată. Deci, o discuție despre alternativă trebuie să pornească la Chișinău”, a sugerat Dungaciu.

Sociologul a încercat să ofere și niște sfaturi actualei guvernări.

„Ce ar fi putut face această guvernare sau ce ar putea face, dacă ne uităm pe datele acestui sondaj de opinie? Vedem că existau așteptări evidente legate de bunăstare, pensii, salarii. Printre așteptările oamenilor este și lupta cu corupția. Nu se vede în sondaje că oamenii percep că ceea ce s-a întâmplat cu pensia a fost un succes, nu se văd rezultate percepute de populație la nivel de creștere a bunăstării. S-a întâmplat și chestia cu creșterea prețurilor la resursele energetice… Ce ar fi putut să facă această guvernare? Ar fi putut pe tronsonul legat de corupție să modifice un pic agenda publică. Nu neapărat să o deturneze, dar să o modifice. Din nefericire, nici asta nu s-a văzut. Bătălia împotriva corupției la Chișinău are o problemă majoră. Micii servanți din timpul binomului Plahotniuc-Dodon sau miniștri corupți și mai puțini corupți nu pot să acopere o dorință a populației de a vedea peștii mari”, a punctat Dungaciu.

În opinia acestuia, e inadmisibil ca „pestele mare” Dodon să se plimbe nestingherit, fără să fie atins de organele de drept.

„Și atât timp cât un pește mare se plimbă în R. Moldova, pentru că ceilalți au făcut picioare, și nimeni nu-l întreabă nimic, atunci avem o problemă, inclusiv de percepție. Mă refer aici la domnul Igor Dodon. Eu nu fac acuzații de corupție sau altceva, dar toți ne-am uitat la filmările și fotografiile din campania electorală, toți s-au uitat la kuliok și l-au văzut cu Plahotniuc. El nu vorbea singur în fața oglinzii, dar era cu cineva la masă. Faptul că nu există o cercetare măcar pe fapt, o clarificare a acelor aspecte, asta arată că lupta cu corupția… Eu nu acuz, dar lucrurile trebuie clarificate. E vorba de un șef de stat cu o pungă sprijinită de birou, care stă de vorbă cu cel mai mare corupt din R. Moldova și nimeni nu-l întreabă nimic. E ceva nefiresc. Nu se poate acoperi așa ceva cu numeroasele discuții, dezbateri și chiar gesturile care se fac în lupta împotriva corupției. Nici corupția și lupta împotriva corupției, deocamdată, nu reușește să țină ștacheta foarte sus.

Ultima soluție pe care ar putea să o facă, apropo de dorința populației de a trăi mai bine, sunt banii din asistența externă. Guvernarea vine și vorbește despre documentele pe care le-a semnat, actele pe care le-a parafat, în urma cărora ar trebui să vină bani în R. Moldova. Din păcate, vedem în acest sondaj că un asemenea discurs e perceput pozitiv doar de 10 la sută din populație. Doar 10% consideră că banii veniți din afară sunt un lucru extraordinar pentru R. Moldova. Aceste granturi sunt abstracte pentru populație. Prin urmare, e naiv să crezi că, semnând aceste documente și făcând conferințe de presă, reușești să schimbi spiritul public. E prea puțin, doar 10 la sută sunt interesați. Creșterea prețului la gaz, în proporție de 45%, este pusă pe seama guvernării. Pe incompetența acestei guvernări de a negocia. Nici măcar nu contează că e adevărat sau fals, dar asta e percepția publică.

Pe termen scurt este foarte dificil de a găsi soluții imediate. Iar faptul că aceste lucruri se întâmplă acum, în plină iarnă, fac ca lucrurile să fie mult mai complicate. Greul e înainte, nu înapoi. Dacă aceste greutăți ar fi apărut în primăvară era o normă, dar acum sunt în viitorul imediat”, a conchis Dan Dungaciu.