DOLIU // Drapelul de Stat al R. Moldova, arborat în bernă pe 6 iulie, pentru a comemora victimele stalinismului: Depuneri de flori, expoziții de documente, conferințe, filme și spectacole despre cel mai mare val al deportărilor din Basarabia
Doliu național în R. Moldova pe 6 iulie, ziua în care se împlinesc 74 de ani de la cel mai mare val al deportărilor din Basarabia, organizat de regimul sovietic.
Pe 6 iulie, de Ziua Comemorării Victimelor Stalinismului, Drapelul de Stat al R. Moldova va fi arborat în bernă, iar pe întreg teritoriul republicii vor fi organizate mai multe manifestări legate de această pagină neagră din istoria românilor din stânga Prutului.
Potrivit planului de activități făcut public de Ministerul Culturii, la monumentele în memoria victimelor deportărilor staliniste vor avea loc depuneri de flori și sunt preconizate mitinguri de comemorare, cu păstrarea unui minut de reculegere pentru cinstirea memoriei celor trecuți prin calvarul deportărilor.
De asemenea, vor fi organizate expoziții de documente și conferințe științifice la muzee, biblioteci și în aule universitare, iar Centrul Național al Cinematografiei va proiecta filmul „Siberia din oase” în regia Leontinei Vatamanu.
Totodată, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” se va juca, pentru a 85-a oară, spectacolul „Dosarele Suberiei”, cu casele închise, după ce în cadrul Turneului Memoriei, spectacolul a fost îndelung aplaudat în ultima lună la Ungheni, Edineț, Chișinău, Soroca, Cimișlia, Hâncești și la Rezina.
Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic a ridicat zeci de mii de basarabeni, pe care i-a dus, în vagoane pentru vite, în lagăre de muncă forţată din Siberia, iar averile lor au fost confiscate.
CITIȚI și VIDEO ZGUDUITOR // „În tren, femeile gravide se înădușeau... Nășteau și, Dumnezeu să le ierte, zvârleau pe fereastră copilașii. Nu aveau cu ce să-i hrănească...”: LECȚIA de ISTORIE despre primul val al deportărilor din Basarabia
Regimul stalinist a organizat trei rânduri de deportări din Basarabia ocupată. Primele au avut loc în 1941, iar ultimele - în 1951, fiind vorba de epurări ale celor mai de vază membri ai societății basarabene.
După ce în 1940 fuseseră nimiciți membrii Sfatului Țării - oficiali, preoți, medici care au susținut Unirea cu România în 1918, iar listele „elementelor antisovietice” din 1941 au inclus foștii proprietari de terenuri, proprietarii de fabrici, oameni de afaceri, lideri ai partidelor politice, colaboratori ai siguranței românești, precum și primarii din aproape toate localitățile, inclusiv cele găgăuze și bulgare, în 1949 au fost deportați ceea ce numeau sovieticii „chiaburi, foști moșieri, marii comercianți etc.”.
Istoricii apreciază că numărul total al deportaţilor basarabeni ar fi între 80 şi 120 de mii, iar mulți dintre ei nu s-au mai întors acasă.
VIDEO, FOTO // A.S.I.C.S., partener al Europeanului de Judo U23: „Le suntem recunoscători și pentru faptul că au oferit burse tinerilor judocani, care în 2025 sperăm că o să-i vedem pe tatami la Campionatul European”
Malul drept al Nistrului, asigurat cu gaze naturale, dar vulnerabil în ceea ce privește acoperirea consumului de energie electrică: Contractul cu MGRES expiră la finele lunii decembrie, iar infrastructura Ucrainei poate fi bombardată oricând de ruși
Premierul Recean, discuții cu reprezentanta UNHCR în R. Moldova: Agenția ONU va susține Guvernul în cazul declanșării unei crize umanitare ce ar putea afecta circa 300 de mii de cetățeni din Transnistria, dacă Rusia îi va lăsa fără gaze