DOC // Proiectul Rezoluției, dezbătut în Parlamentul European, cu privire la R. Moldova: Evoluții în domeniile financiar, energetic și de comerț exterior, dar regrese privind standardele democratice

– având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special cele din 5 iulie 2018 referitoare la criza politică din Republica Moldova ca urmare a invalidării scrutinului electoral pentru alegerea primarului din Chișinău(1), din 15 noiembrie 2017 referitoare la parteneriatul estic în perioada premergătoare reuniunii la nivel înalt din noiembrie 2017(2), din 4 iulie 2017 referitoare la acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova(3) și din 21 ianuarie 2016 referitoare la acordurile de asociere/zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina(4),

– având în vedere semnarea, în noiembrie 2017, a unui memorandum de înțelegere, a unui acord privind un plan de împrumut și a unui acord de grant privind acordarea de asistență microfinanciară în valoare de 100 de milioane EUR pentru perioada 2017-2018,

– având în vedere Planul național de acțiune al Republicii Moldova privind punerea în aplicare a Acordului de asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 (NAPIAA),

– având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privitor la Moldova din 3 aprilie 2018 (SWD(2018)0094),

– având în vedere Declarațiile comune ale Summiturilor Parteneriatului Estic, în special cea din 24 noiembrie 2017 de la Bruxelles,

– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind Republica Moldova din 26 februarie 2018,

– având în vedere raportul elaborat de Transparency International intitulat „Starea corupției: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina”, publicat la 2 iulie 2015,

– având în vedere avizele și recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) și cele ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, în special cea din 15 martie 2018 privind reforma electorală din Republica Moldova,

– având în vedere recomandările și activitățile Adunării Parlamentare Euronest, ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și ale altor reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova,

– având în vedere rezultatele vizitei delegației Comisiei pentru afaceri externe în Moldova din 3 și 4 aprilie 2018,

– având în vedere studiile întocmite de experți pentru Comisia pentru afaceri externe, inclusiv studiul intitulat „Reformele electorale în trei țări din vecinătatea estică – Ucraina, Georgia și Moldova și impactul acestora asupra evoluțiilor politice din aceste țări”, publicat la 26 octombrie 2017(5), Evaluarea implementării la nivel european intitulată „Acordurile de asociere între UE și Moldova, Georgia și Ucraina”, publicată la 28 iunie 2018(6), și studiul comparativ intitulat „Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru implementarea acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina”, publicat în iulie 2018(7),

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0322/2018),

A. întrucât relațiile politice și economice dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova s-au aprofundat în cadrul Parteneriatului estic și, în special, datorită semnării, la 27 iunie 2014, și intrării în vigoare, la 1 iulie 2016, a Acordului de asociere (AA) UE-Moldova, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA);

B. întrucât AA are la bază valori comune care includ „respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale astfel cum sunt proclamate de Declarația universală a drepturilor omului și astfel cum sunt definite în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Actul final de la Helsinki din 1975 al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990”;

C. întrucât, prin acest acord, Moldova și-a luat angajamentul să pună în aplicare reforme interne majore pe baza dreptului și a practicii Uniunii, într-o serie largă de domenii, care sunt favorabile bunei guvernări, dezvoltării economice și cooperării consolidate cu UE; întrucât, pentru a sprijini aceste eforturi, UE și-a luat angajamentul de a acorda Moldovei un sprijin financiar și bugetar substanțial, care se ridică la 1,14 miliarde EUR, fonduri alocate începând din 2007, plus finanțare prin programele regionale;

D. întrucât DCFTA permite accesul privilegiat al bunurilor și serviciilor provenite din Moldova pe piața UE; întrucât, ca urmare a DCFTA, schimburile comerciale între UE și Moldova au crescut cu 20 % în 2017, ajungând la 4 miliarde EUR; întrucât UE este, în prezent, cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 55 % din comerțul total; întrucât UE este, de asemenea, cel mai mare investitor în Moldova; întrucât datele inițiale pentru 2018 confirmă tendința pozitivă; întrucât rata de utilizare a preferințelor de către Moldova, de 90 %, demonstrează că DCFTA este benefic pentru întreprinderile, lucrătorii și cetățenii moldoveni; întrucât s-au înregistrat progrese în domenii esențiale, cum ar fi măsurile sanitare și fitosanitare, barierele tehnice în calea comerțului, vămile și achizițiile publice; întrucât s-au înființat grupuri consultative interne (GCI) în conformitate cu dispozițiile din capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care s-au întrunit de trei ori până în prezent;

E. întrucât, în schimbul reformelor din Moldova în domeniile justiției și securității, inclusiv în domeniul combaterii corupției, UE a fost, de asemenea, de acord, în 2014, cu aplicarea scutirii de viză pentru cetățenii moldoveni posesori ai unui pașaport biometric care călătoresc în zona Schengen; întrucât peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de acest regim de scutire de viză pe parcursul primilor patru ani în care a fost pus în aplicare;

F. întrucât UE și-a exprimat în mod repetat preocuparea cu privire la deteriorarea standardelor democratice prin deciziile recente luate de autoritățile din Republica Moldova, inclusiv invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din Chișinău pe motive îndoielnice și într-un mod netransparent, adoptarea în iulie 2017 a reformei electorale în ciuda recomandărilor negative ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, lipsa de progrese în urmărirea penală a celor responsabili de frauda bancară în valoare de 1 miliard USD descoperită în 2014, precum și creșterea numărului de încălcări ale drepturilor omului, care vizează în mod special judecători independenți, jurnaliști și opozanți politici;

G. întrucât, ca urmare a acestor evoluții, în 2017 UE nu a plătit ultimele două tranșe aferente programului de sprijin bugetar pentru reformele din sectorul justiției din cauză că autoritățile din Republica Moldova au dat dovadă de un angajament insuficient pentru reformarea acestui sector, iar în 2018 UE a suspendat plata primei tranșe aferente asistenței macrofinanciare din cauza neîndeplinirii condițiilor politice anexate deciziei din 4 iulie 2017 a Parlamentului European și a Consiliului, care specifica faptul că „o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanismele democratice reale, printre care un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului”;

H. întrucât, de la luarea acestor decizii, cele mai recente evoluții au determinat îngrijorări suplimentare, în special în ceea ce privește așa-numitul „pachet de reforme fiscale”, adoptat în iulie 2018, regimul de amnistie fiscală inclus în acest pachet crescând riscurile de spălare a banilor, precum și presiunile suplimentare exercitate asupra opoziției și demonstrațiilor pașnice ale acesteia, precum și asupra micilor organizații de informare independente, care se străduiesc să își mențină activitățile în pofida adoptării, în iulie 2018, a noului Cod privind serviciile mass-media audiovizuale;

I. întrucât Transparency International a plasat Republica Moldova pe locul 122 din 180 de țări în clasamentul său din 2017 întocmit pe baza indicelui de percepție a corupției, alături de Azerbaidjan și Mali; întrucât Reporteri fără Frontiere a plasat Republica Moldova pe locul 81 din 180 de țări în clasamentul mondial al libertății presei, un regres în raport cu locul 56 ocupat în 2014,

Principii generale și valori comune

1. subliniază importanța AA/DCFTA și ia act de progresele înregistrate de Moldova până în prezent; insistă, cu toate acestea, că punerea deplină în aplicare a AA/DCFTA, în ceea ce privește, în special, reformele politice, trebuie să fie o prioritate absolută, care să permită aprofundarea în continuare a relațiilor acestei țări cu UE, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, precum și deschiderea de noi perspective, în conformitate cu politica Parteneriatului estic plus (EaP+) susținută de Parlament;

2. își exprimă aprecierea față de cei care au acționat curajos pentru realizarea de schimbări pozitive în Moldova, schimbări care ar trebui continuate, în conformitate cu apelurile lansate de UE și de Fondul Monetar Internațional (FMI) la reformarea sectorului bancar în urma fraudei bancare din 2014 în valoare de 1 miliard USD (echivalentul a 12 % din PIB); salută evaluarea cu succes făcută de FMI în iulie 2018 punerii în aplicare a programului sprijinit de FMI; invită politicienii din Republica Moldova și sistemul judiciar în ansamblu să se alăture acestor eforturi de reformare a țării și de combatere a corupției, în conformitate cu angajamentele din AA, întrucât lipsa voinței politice reprezintă unul dintre principalele blocaje în calea unor reforme credibile; solicită tuturor forțele politice să se angajeze într-un dialog constructiv în interesul țării;

3. își exprimă preocuparea profundă cu privire la regresele în privința standardelor democratice din Moldova, valori de bază, la care Moldova a subscris în special în cadrul AA, cum ar fi democrația – inclusiv alegeri corecte și transparente, care să respecte voința cetățenilor, precum și un sistem democratic multipartit – și statul de drept – inclusiv independența și imparțialitatea sistemului judiciar – fiind subminate de liderii politici de la putere în înțelegere cu interese de afaceri, fără ca o mare parte din clasa politică și din sistemul judiciar să li se opună, având ca rezultat faptul că Republica Moldova este un stat capturat de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane care își exercită influența asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației publice, poliției, sistemului judiciar și mass-mediei, ceea ce duce la o aplicare extrem de nesatisfăcătoare a legislației, din care cetățenii au prea puțin de câștigat; își reiterează hotărârea de a se concentra pe respectarea angajamentelor privind susținerea valorilor comune mai degrabă decât pe așa-numitele argumente „geopolitice” neconvingătoare;

4. regretă încălcarea deliberată a condițiilor politice legate de standardele democratice din Moldova, în special recentele modificări ale legislației electorale naționale, care nu au dat curs unora dintre cele mai importante recomandări din avizul comun al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și al Comisiei de la Veneția, precum și suspendarea lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar al Chișinăului și invalidarea alegerii lui Andrei Năstase, care au determinat UE să suspende plata asistenței sale macrofinanciare (AMF) și plățile rămase din sprijinul bugetar;

5. își reafirmă poziția potrivit căreia orice decizie privind viitoare plăți din cadrul AMF ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate pentru februarie 2019 și cu condiția ca acestea să se desfășoare în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, precum și că plățile din cadrul tuturor programelor de sprijin bugetar ar trebui să rămână suspendate până în momentul în care se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce privește respectarea standardelor democratice, inclusiv o reformă a sistemului judiciar și acțiuni în justiție împotriva persoanelor responsabile de frauda bancară, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2018; solicită, în același timp, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să continue realocarea de fonduri pentru sprijinirea societății civile și a mass-mediei independente din Moldova, precum și a sectorului privat și a autorităților locale, inclusiv prin noi proiecte de parteneriat și de dezvoltare, coordonate, de preferință, cu asistență din partea altor țări ale UE, și să își coordoneze eforturile cu alte organizații, cum ar fi FMI, pentru a asigura o mai mare coerență în ceea ce privește condiționalitatea asistenței financiare; așteaptă cu rezervă rezultatul reexaminării legislației electorale de către Comisia juridică a Parlamentului Republicii Moldova în ceea ce privește numirile și imunitățile; solicită Comisiei Europene să dezvolte un mecanism de monitorizare a reformelor, care să includă criterii de referință clare;

6. reamintește conținutul articolelor 2 și 455 din AA, conform cărora respectarea principiilor democratice constituie un element esențial al AA care, dacă este încălcat, poate, de asemenea, să conducă la suspendarea drepturilor aferente acestui acord; reamintește că sunt necesare multe eforturi pentru a respecta în continuare criteriile de referință privind combaterea corupției și combaterea spălării banilor; solicită ca orice acord viitor să fie condiționat și de reforma sistemului judiciar și de anchetarea amănunțită și trimiterea în judecată a responsabililor pentru frauda de 1 miliard USD; reamintește, de asemenea, obiectivele de referință în materie de combatere a corupției și a spălării banilor legate de politica de liberalizare a vizelor;

Cadrul instituțional în vigoare pentru punerea în aplicare a acordului

7. salută adoptarea multor legi în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul AA; subliniază, totuși, importanța unei puneri în aplicare rapide și depline a respectivelor legi pentru atingerea obiectivului suprem al AA de a realiza îmbunătățiri concrete și durabile ale condițiilor de viață ale cetățenilor obișnuiți din Republica Moldova;

8. invită la o implicare mai puternică a Parlamentului, a prim-ministrului și a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene în asigurarea unui nivel înalt de supraveghere politică și control politic în raport cu punerea în aplicare a AA, în special printr-o raționalizare continuă a structurilor parlamentare și guvernamentale competente și a îmbunătățirii capacităților lor administrative și prin coordonarea și sincronizarea planurilor ministerelor de resort și prin punerea în aplicare deplină și eficace a acestora;

9. salută înființarea Adunării Interparlamentare a Georgiei, Moldovei și Ucrainei și prima sa reuniune, care a avut loc la Kiev în perioada 8-9 iunie 2018; încurajează această adunare să controleze și punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

10. solicită insistent autorităților din Republica Moldova să depună mai multe eforturi pentru punerea în aplicare a AA și să își organizeze acțiunile – în special prin intermediul Planului național de acțiune pentru implementarea Acordului de asociere (NAPIAA) însuși – în conformitate cu sectoarele specifice și cu rezultatele specifice care urmează să fie obținute, mai degrabă decât cu articolele din AA, pentru a institui o prioritizare detaliată și secvențierea măsurilor, determinate de evaluarea impactului și elaborate de grupuri de experți dedicate;

11. solicită SEAE și Comisiei să instituie, cu condiția înregistrării de progrese în ceea ce privește standardele democratice, un grup de sprijin al UE dedicat Republicii Moldova, pentru a intensifica transferul de expertiză, în special în ceea ce privește apropierea legislației din Republica Moldova de cea a UE, și pentru a coordona, atunci când condițiile sunt îndeplinite, acordarea asistenței financiare Republicii Moldova în sprijinul punerii în aplicare a AA;

12. îndeamnă SEAE și Comisia să își întărească capacitățile interne pentru a intensifica monitorizarea punerii în aplicare a AA, în special printr-o creștere semnificativă a resurselor umane dedicate, precum și să facă tranziția înspre o evaluare calitativă a progreselor, în special prin introducerea unor procese de verificare care să permită evaluarea nivelului de aliniere la acquis-ul UE care este atins efectiv în conformitate cu cerințele AA;

13. salută dialogul intensificat la nivel ministerial cu Republica Moldova și cu alți parteneri asociați cu privire la reformele legate de asociere în domeniul comercial și sprijină, cu condiția înregistrării de progrese în raport cu standardele democratice, lansarea unor astfel de dialoguri în alte domenii care fac obiectul AA, inclusiv chestiunile politice, justiția, libertatea și securitatea și cooperarea sectorială;

14. reamintește și sprijină avizul Comisiei de la Veneția cu privire la reforma electorală din Moldova, potrivit căruia trecerea la un sistem electoral mixt pentru alegerile parlamentare nu a beneficiat de consens (altul decât din partea partidelor democrat și socialist) și este posibil să conducă la influențarea incorectă a candidaților de către interese de afaceri; își reiterează, prin urmare, apelul adresat autorităților din Republica Moldova să îmbunătățească sistemul electoral pentru a se asigura că alegerile viitoare vor reflecta voința cetățenilor Republicii Moldova și nu pe cea a unui grup restrâns de persoane; solicită, de asemenea, autorităților Republicii Moldova să pună în aplicare pe deplin recomandările ODIHR, în special cu privire la finanțarea partidelor și la libertatea și pluralismul mijloacelor de informare; reafirmă disponibilitatea Parlamentului European de a observa următoarele alegeri parlamentare din Moldova;

Dialogul politic și reforma politică, cooperarea în materie de politică externă și de securitate comună (PESC)

15. își exprimă preocuparea în legătură cu modificările aduse în ultima clipă Codului privind serviciile mass-media audiovizuale adoptat în iulie 2018, pentru care nu a fost consultată societatea civilă; îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să implementeze integral codul în conformitate cu standardele europene privind libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, așa cum au recomandat Comisia Europeană și Comisia de la Veneția; subliniază importanța unor consultări veritabile cu societatea civilă și cu mass-media independentă în acest proces, precum și a adoptării unei noi legi privind publicitatea; subliniază necesitatea de a se evita orice încercare de a submina pluralismul mass-mediei, în special cele care ar încuraja și mai mult cartelizarea pieței mediatice și a pieței conexe a publicității; îndeamnă autoritățile din Republica Moldova să adopte noua lege a publicității în urma unei consultări veritabile cu societatea civilă; observă cu preocupare că, în prezent, mijloacele de informare în masă sunt într-o foarte mare măsură monopolizate și subordonate grupurilor politice și de afaceri ale țării; solicită transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-media și acordarea unei asistențe dedicate mijloacelor de informare independente, în special organizațiilor locale, pentru a se respecta cerințele codului în ceea ce privește conținutul local obligatoriu; subliniază importanța asigurării unei independențe reale a agenției de reglementare a mijloacelor de informare;

16. salută eforturile de reformă în domeniul administrației publice și în domeniul gestionării finanțelor publice și încurajează luarea de măsuri suplimentare pentru a spori transparența;

17. salută buna cooperare în materie de PESC, în special nivelul ridicat al alinierii la declarațiile privind PESC, precum și participarea la misiuni și operațiuni în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și cooperarea Moldovei cu NATO; ia act de progresele înregistrate în adoptarea unei noi Strategii naționale de apărare și a unui nou Plan de acțiune pentru transpunerea sa în practică în perioada 2017-2021, ca urmare a retragerii Strategiei naționale de securitate de către Președintele Republicii Moldova; salută intrarea în vigoare a acordului între UE-Moldova privind schimbul de informații clasificate;

18. felicită autoritățile din Republica Moldova pentru îmbunătățirea treptată a relațiilor cu Tiraspolul, în special odată cu aplicarea unor măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv deschiderea podului Gura Bîcului-Bîcioc și semnarea a șase protocoale adiționale, îmbunătățind astfel viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului; reiterează angajamentul ferm al UE față de și sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și pentru eforturile de a se ajunge la o soluție pașnică în problema Transnistriei; sprijină necondiționat eforturile depuse de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), de UE și de alte părți interesate și încurajează autoritățile să coopereze, în special, cu IMM-uri din Transnistria, pentru a continua acest nivel de implicare, să depună eforturi suplimentare pentru promovarea drepturilor omului și să respecte toate deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO); solicită autorităților din Republica Moldova să depună eforturi suplimentare pentru punerea în aplicare a unei legi modificate privind statutul juridic special al Găgăuziei;

Statul de drept și buna guvernare

19. îndeamnă autoritățile să asigure independența, imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar și ale instituțiilor specializate în combaterea corupției, inclusiv Consiliul Superior al Procurorilor, Centrul Național Anticorupție și Biroul Procurorului Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate și Agenția de recuperare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, în special prin continuarea alocării de resurse adecvate, pentru garantarea unor proceduri transparente de selecție, cu participarea unor experți în recrutare independenți, și prin adoptarea de modificări constituționale în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, care să vizeze, în special, eliminarea numirii inițiale a judecătorilor pentru mandate de cinci ani, schimbarea componenței și consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii și eliminarea competențelor Parlamentului Republicii Moldova de a numi judecători ai Curții Supreme; rămâne profund preocupat de practicile de justiție selectivă ale sistemului judiciar din Republica Moldova și atrage atenția că, potrivit ultimelor rapoarte ale Transparency International, acesta suferă de o independență limitată față de executiv și este utilizat ca instrument împotriva opozanților politici și a unor interese de afaceri; remarcă importanța instituirii unui palmares solid de anchete în cazuri de corupție, inclusiv la nivel înalt;

20. salută modificările legislative adoptate în iulie 2018 cu scopul de a consolida selecția și promovarea judecătorilor pe baza meritelor, precum și tragerea lor la răspundere;

21. își reînnoiește apelurile, pe baza constatărilor și recomandărilor din primul și al doilea raport Kroll, care ar trebui publicat integral, la urmărirea penală rapidă și transparență a tuturor celor responsabili de frauda bancară în valoare de un miliard USD descoperită în 2014, precum și la recuperarea activelor furate; ia act de strategia privind recuperarea activelor adoptată de autoritățile din Republica Moldova, dar constată cu preocupare că ancheta în acest caz a fost efectuată într-un mod mai degrabă ineficace; subliniază necesitatea ca instanțele să nu mai renunțe la a da curs unor probe solide și să examineze cu promptitudine, în cadrul unor audieri publice, cazurile pendinte sau anchetele în curs, în special cazul lui Ilhan Shor; subliniază că alegerea politică constând în a salva băncile din fonduri publice a înrăutățit și mai mult pierderea gravă a încrederii în politica din Republica Moldova; invită Consiliul să ia în considerare sancțiuni personale și statele membre ale UE competente să ofere sprijin anchetei;

22. își exprimă preocuparea cu privire la riscul crescut al spălării banilor ca urmare a adoptării pripite, în iulie 2018, a așa-numitului „pachet de reforme fiscale”, care include un regim de amnistie fiscală ce ar putea legaliza activele dobândite în mod ilicit; solicită modificarea pachetului legislativ, pentru a elimina astfel de lacune și, între timp, se angajează să continue să acorde o deosebită atenție punerii sale în aplicare, în coordonare cu Comisia, SEAE și alte organizații internaționale;

23. subliniază că este necesar să se confrunte și să se descurajeze și alte activități de criminalitate organizată, inclusiv traficul cu arme, traficul de persoane și spălarea banilor pe scară largă, îndeosebi din Rusia; evidențiază responsabilitatea judecătorilor în ceea ce privește respectarea statului de drept și subliniază că judecătorii condamnați în mod legal ar trebui să își ispășească pedepsele;

24. solicită introducerea consultării online directe a declarațiilor electronice privind bunurile aparținând persoanelor din posturile superioare ale conducerii politice și administrative, urmând exemplul Ucrainei;

25. solicită autorităților Republicii Moldova să respecte principiile internaționale și să susțină cele mai bune practici care să garanteze un mediu propice pentru societatea civilă; subliniază rolul esențial al societății civile în monitorizarea punerii în aplicare a reformelor, precum și în promovarea transparenței și a responsabilității instituțiilor publice; se așteaptă, în special, ca niciun act legislativ viitor să nu reducă finanțarea națională sau externă pentru ONG-urile și organizațiile societății civile din Republica Moldova, nici să nu sporească în mod nejustificat sarcinile administrative și de raportare ale acestora; regretă că, într-un număr de cazuri, participarea cetățenilor a fost restricționată, de pildă prin respingerea de către Comisia Electorală Centrală, în martie 2018, a solicitării de organizare a unui referendum pe tema modificărilor aduse sistemului electoral;

Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

26. își exprimă preocuparea cu privire la indiciile privitoare la o nouă reducere a spațiului de acțiune pentru societatea civilă din țară și invită autoritățile să stopeze imediat acțiunile penale nejustificate sau disproporționate, dintre care unele au fost declanșate de acuzații inventate, și acțiunile de justiție selectivă împotriva opozanților politici, a avocaților acestora și/sau a familiilor lor; critică faptul că monitorizarea proceselor de către statele membre ale UE sau de către delegația SEAE este tot mai des împiedicată prin excluderea publicului din sala de judecată; își exprimă, în mod special, preocuparea cu privire la acțiunile care vizează apărători ai drepturilor omului, judecători independenți precum Domnica Manole și Gheorghe Bălan, jurnaliști și persoane care critică guvernul sau pe președintele Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc; îndeamnă autoritățile să garanteze dreptul la un proces echitabil și respectarea drepturilor omului în centrele de detenție; subliniază necesitatea unor anchete eficace cu privire la acuzațiile de tortură în instituțiile de detenție și în cele psihiatrice; invită autoritățile să garanteze, de asemenea, libertatea de întrunire și de exprimare și, în special, organizarea de demonstrații pașnice și solicită respectarea cu strictețe a acestui drept fundamental în conformitate cu standardele internaționale;

27. salută adoptarea, în 2017, a unei noi Strategii naționale privind egalitatea de gen și solicită autorităților să asigure punerea deplină în aplicare a acesteia;

28. solicită autorităților să își intensifice semnificativ eforturile de protejare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special în cazul grupurilor vulnerabile, prin combaterea discursurilor de incitare la ură, a violenței, excluziunii sociale și discriminării, care rămân, toate, subiecte de deosebită preocupare, împotriva persoanelor LGBTQI, a persoanelor cu dizabilități și minorităților, cum ar fi populația romă, precum și a discursurilor de incitare la ură și a discriminării pe criterii de gen sau afiliere politică;

29. condamnă ferm extrădarea/răpirea recentă a unor cetățeni turci în Turcia din cauza pretinselor legături ale acestora cu mișcarea Gülen, cu încălcarea principiului statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului; îndeamnă autorităților Republicii Moldova să se asigure că orice cerere de extrădare provenită de la țări terțe este prelucrată într-un mod transparent, respectând proceduri judiciare în deplină conformitate cu principiile și standardele europene;

Cooperarea comercială și economică

30. salută creșterea semnificativă a importurilor din Republica Moldova în UE ca urmare a intrării în vigoare a DCFTA și faptul că UE este cel mai mare investitor în Moldova, dar regretă faptul că acest lucru nu a dus la o îmbunătățire a situației sociale și economice a cetățenilor; avertizează că lipsa de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea standardelor de viață a populației pune în pericol asentimentul populației față de direcția pro-europeană a țării;

31. reamintește importanța unui sistem judiciar independent și a combaterii corupției, precum și a reducerii sarcinilor administrative și birocratice pentru îmbunătățirea climatului de investiții și de afaceri;

32. încurajează realizarea unor progrese suplimentare în domeniul normelor sanitare și fitosanitare și în domeniul protejării indicațiilor geografice;

33. solicită respectarea efectivă a clauzelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă și a angajamentelor internaționale, îndeosebi punerea corectă în aplicare a convențiilor de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

34. consideră că apropierea reglementărilor de acquis-ul UE este o componentă esențială a DCFTA, deoarece accesul efectiv la piața UE și reforma depind în mare măsură de punerea în aplicare adecvată și de asigurarea respectării legislației aplicabile; este conștient de provocarea majoră pe care o presupune acest lucru pentru guvernarea, instituțiile și administrația publică din Moldova și încurajează Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar adecvat;

Energie și alte domenii de cooperare

35. salută promulgarea Legii energiei în 2017 ca un pas înainte către transpunerea celui de al treilea pachet privind energia și încurajează luarea unor măsuri concrete pentru a asigura independența Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE); recunoaște eforturile depuse de Moldova pentru promovarea surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice și consideră esențială consolidarea metodelor agricole agroecologie în cadrul dezvoltării rurale sustenabile;

36. solicită mai multe acțiuni ferme în domeniul protecției mediului, în special în ceea ce privește gospodărirea apelor râului Nistru, gestionarea deșeurilor și schimbările climatice, mai ales în privința punerii în aplicare și coordonării legislației;

Dispoziții instituționale

37. solicită UE, statelor sale membre și Republicii Moldova să își intensifice eforturile de comunicare privind punerea în aplicare a AA și beneficiile preconizate pentru cetățenii Republicii Moldova ale reformelor conexe și ale unei integrări mai strânse cu Uniunea Europeană; subliniază necesitatea de a combate dezinformarea rusă prin informații de calitate și accesibile bazate pe fapte, comunicate în toate limbile utilizate în Republica Moldova;

38. își reiterează hotărârea de a intensifica monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor internaționale cu partenerii estici ai UE; solicită, încă o dată, Comisiei și SEAE să transmită mai frecvent și în mod regulat Parlamentului și Consiliului rapoarte scrise privind punerea în aplicare a acestor acorduri;

39. consideră că practica constând în implicarea autorităților din Republica Moldova încă din etapa elaborării legislației aplicabile este utilă, deoarece face procesul mai incluziv și reduce costurile de tranziție pentru Moldova, și invită Comisia să utilizeze pe deplin procesele de consultare ex ante;

40. constată că evaluarea punerii în aplicare a DCFTA se concentrează în mare măsură pe fluxurile comerciale și pe barierele din calea comerțului; invită Comisia să monitorizeze și să evalueze în mod corespunzător punerea în aplicare a DCFTA, acordând o atenție deosebită transpunerii și punerii în aplicare a acquis-ului, precum și impactului asupra societății din Republica Moldova, și să asigure o raportare publică și cuprinzătoare anuală, inclusiv privind sprijinul tehnic și financiar oferit de UE;

41. invită SEAE și Comisia să publice în același timp toate rapoartele anuale privind punerea în aplicare a acordului de asociere și să publice simultan o evaluare comparativă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a AA/DCFTA de către fiecare partener asociat în raport cu obiective de referință specifice;

42. este hotărât să întocmească rapoarte anuale privind punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

°

° °

43. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.