DOC // Noi DETALII despre afacerea „Sanatoriul Moldova” din Truscaveț. Ce și cui aparține, cine ar fi interesat de preluarea bunurilor R. Moldova în mod ilegal și care este situația de facto: Spălătorie de bani, interese, beneficiari
Sanatoriile R. Moldova situate pe teritoriul Ucrainei reprezintă un mare interes din partea politicului, dar și pentru anumite persoane care au câștigat și și-au propus să câștige și mai mult pe seama bunurilor Republicii Moldova. Acum nouă luni, în februarie anului 2020, Alexandru Slusari, vicepreședintele Parlamentului, atrăgea o atenție sporită asupra modului în care sunt gestionate sanatoriile R. Moldova din Ucraina și dădea un semnal de alarmă că acestea ar putea fi „înlăturate” din proprietatea statului.
În special, primul semnal de alarmă a fost direcționat către sanatoriul „Moldova” din Truscaveț, Ucraina. Ulterior, acest obiect a dispărut din listele de interes politic. Deputatul a fost în continuare interesat de soarta bunurilor, fiind solicitat un audit la alte sanatorii aflate Ucraina, nu însă și la acesta, se arată într-un material publicat de portalul Bani.md.
Sursa citată subliniază că semnele de întrebare au rămas: ce și cui aparține, cine ar fi interesat de preluarea bunurilor R. Moldova în mod ilegal și care este situația de facto a lucrurilor.
„Sanatoriul Moldova” care nu era al R. Moldova în documente
Sanatoriul „Moldova” a fost construit încă în perioada sovietică. După destrămarea URSS, Fondul proprietății de stat al Ucrainei a recunoscut drepturile patrimoniale ale Republicii Moldova asupra sanatoriului din Truscaveț abia în anii 2000, împreună cu alte 27 de obiective amplasate pe teritoriul țării vecine.
Sanatoriul „Moldova” se afla pe timpuri la bilanțul Aparatului de Stat (reorganizată ulterior în Cancelaria de Stat). Însă, pensiunea fiind amplasată pe teritoriul altui stat urma să funcționeze conform legislației din Ucraina. Totodată, Cancelaria de Stat nu putea desfășura direct activități economice peste hotare, ci doar prin intermediul întreprinderilor de stat create în țara respectivă. Astfel, statul creează în anul 1999 întreprinderea de stat „Medisan”, ca fiind responsabilă de administrarea unui șir de obiecte balneoclimaterice ale Republicii Moldova dincolo de hotarele țării, iar prin Hotărîrea Guvernului nr. 1496 din 19.11.2002 împuternicește să gestioneze din numele statului inclusiv sanatoriile „Moldova” din or. Truscaveț și din or. Odesa.
De aici se începe o nouă filă în istoria vestitei pensiuni.
Întreprinderea de Stat „Medisan” înființează în Ucraina compania-fiică pentru a face posibilul gestiunea sanatoriului în statul străin. În calitate de director al Sanatoriului „Moldova” din or. Truscaveț a fost numit Valeri Babeliuc.
Atrageți atenția: după recunoașterea drepturilor patrimoniale ale Moldovei de către statul Ucraina, bunurile Sanatoriului a fost înregistrate, contrar legii, ca proprietate a companiei-fiice (n.red. „Întreprinderea afiliată cu investiții străine a Întreprinderii de Stat „Medisan” a Asociației Curativ Sanatoriale și de Recuperare a Cancelariei de Stat a Moldovei”).
Însă, conform Statutului companiei-fiice (n.red.: punctul 1.11), unicul fondator și proprietar al companiei trebuia să figureze Cancelaria de Stat a Republicii Moldova.
Și mai multe semne de întrebare apar în 2003, când după înregistrarea bunurilor după compania-fiică s-a accesat un credit nesemnificativ, iar bunurile Sanatoriului au fost gajate. Creditul a fost rambursat, pe când sechestrul așa și nu a fost scos.
Bunurile statului au rămas blocate și statul nu putea avea acces la ele.
De remarcat că aceeași schemă a fost aplicată și în cazul sanatoriului „Moldova” din Odesa. Înregistrarea bunurilor după un SRL a permis ușor ca proprietatea sanatoriului să fie delapidată.
Mai mult, Sanatoriul „Moldova” din Truscaveț putea avea aceeași soartă ca și Sanatoriul „Moldova” din Odesa, dacă nu se intervenea la timp.
Principalele premise pentru delapidarea proprietății Moldovei au fost create inițial prin înregistrarea frauduloasă a documentelor de proprietate și, pe parcurs, prin administrarea intenționat defectuoasa prestată de directorul Babeliuc V., care ducea la creșterea peste noapte bruscă a datoriilor, precum și fiind generată de activitatea așa-zisului „cel mai bun centru SPA din Ucraina”.
Printre proprietarii „centrului SPA” amplasat pe teritoriul Sanatoriului „Moldova” din or. Truscaveț se numără și un fost ministru din Republica Moldova, bine cunoscut cu deputatul Alexandru Slusari și cu directorul Sanatoriului „Moldova”, V. Babeliuc.
Apariția „celui mai bun centru SPA din Ucraina”, care generează datorii Sanatoriului
Sanatoriul „Moldova” din Truscaveț este bine cunoscut și peste hotarele Ucrainei, fiind solicitat de cei care vin aici să trateze bolile tractului gastro-intestinal, ale sistemului urinar, de reproducere și hepatobiliar (hepatita cronică, colecistita, colelitiaza), boli ce țin de metabolism și problemele aparatului locomotor. Cu alte cuvinte, clădirea reconstruită cu 12 etaje a pensiunii este un obiectiv foarte atractiv din punct de vedere economic.
Din complex face parte și unul dintre cele mai bune centre SPA din Ucraina. În infrastructura lui există și un solariu în aer liber, sală de cinema și de conferințe.
Centrul SPA a fost construit în anul 2010, pe 10 ari din teritoriul Sanatoriului „Moldova” - când Cancelaria de Stat, prin „Asociația Curativ-Sanatorială și de Recuperare”, a dat curs solicitării directorului Babeliuc V. și a permis construcția acestui centru din sursele proprii ale Sanatoriului, pe motiv că acesta ar putea aduce un beneficiu substanțial programelor de recuperare și, ca urmare, ar majora rentabilitatea Sanatoriului.
Important este de menționat că acest centru nu este proprietatea Sanatoriului, și nici a ÎS „Medisan” sau a Cancelariei de Stat, fiind în proprietatea privată a companiei „MoldEdem”, a cărei fondatori sunt cetățeanul Ucrainei Demochko Olexandr, cetățeanul R. Moldova Valeriu Bulgari, fost ministru al Agriculturii, care deține 50% din capital (1,5 milioane de hrivne) și compania ucrainească „Dnister”, beneficiar efectiv al cărei este Valeri Babeliuc, directorul de atunci al Sanatoriului „Moldova” (iar fondatorul companiei „Dnister” este Babeliuc Nazar, fiul lui Babeliuc Valeri). Directorul companiei „MoldEdem” este Micola Miculcin.
De remarcat că tot aceeași companie „Dnister” este și compania care asigura o bună parte dintre achizițiile Sanatoriului „Moldova”, realiza reparații costisitoare în sanatoriu, dar și vindea foi turistice pentru tratament în Sanatoriu, banii încasați ocolind caznaua statului nostru (n.red. fapt demonstrat ulterior printr-un audit realizat de Guvern).
Potrivit condițiilor și permisiunii Cancelariei de Stat la construcția Centrului Spa, Sanatoriul „Moldova” trebuia să ofere în subarendă un teren cu o suprafață de 0,1 ha, iar compania „MoldEdem” să asigure antrepriza la construcția Centrului SPA din mijloacele bănești ai Sanatoriului.
Însă, și de această dată, directorul a decis contrariul, sfidând legea și depășindu-și categoric atribuțiile. Ori un acord al fondatorului, Cancelaria de Stat a R. Moldova, nu a existat în sensul în care să permită „MoldEdem” să construiască centrul SPA din sursele proprii ale companiei.
Toată documentația și procesul de construcție a fost realizat de către directorul Sanatoriului de comun cu compania „MoldEdem” într-un alt mod decât cel dispus de stat: Centrul SPA s-a construit din sursele proprii ale companiei „MoldEdem”, dar pe teritoriul Sanatoriului sunt paravanul „așa-zisului acord al fondatorului”.
Colaborarea cu „Cel mai bun centru SPA din Ucraina” s-a dovedit pentru Sanatoriu foarte costisitoare, arată raportul unui audit realizat de Cancelaria de Stat.
Datoriile au crescut mult în 2019. Despre asta a vorbit Alexandru Bunescu, șeful Întreprinderii de stat „Medisan”, declarând că „în ultimul an (n.red. 2019) datoriile sanatoriului „Moldova” au crescut cu 60%". Declarația a fost făcută în momentul inițierii unui audit financiar la „Sanatoriul Moldova”, anunțat de Guvern.
Surse demne de încredere din cadrul Ministerului Economiei au declarat că auditul a demonstrat faptul că „Sanatoriul Moldova” din fiecare foaie turistică vândută achita companiei „MoldEdem” 4 vizite la centrul SPA și asta indiferent dacă clientul sanatoriului beneficia de acele ședințe.
Mai mult, nu fiecare dintre clienții Sanatoriului avea nevoie de serviciile oferite de „MoldEdem”.
Riscul de faliment și ce s-a întreprins
Creșterea bruscă a datoriilor Sanatoriului „Moldova” s-ar fi putut solda cu preluarea proprietății de către creditori, inclusiv compania „MoldEdem”. Pentru a evita o preluare a afacerii statului de către creditori, s-au trecut bunurile Întreprinderii de Stat la balanța Cancelariei de Stat și s-a scos sechestrul aplicat. Acest lucru trebuia să fie realizat încă în 2003, însă administrația de atunci se pare că a omis acest punct.
Radierea GAJULUI s-a realizat în 2020.
Potrivit raportului de audit, datoriile pe care sanatoriul le are față de persoanele Bulgari Valeriu, Babeliuc Valeriu, Miculcin Micola (din surse neconfirmate – ginerele lui Babeliuc Valeriu) și a firmelor cu care au tangență aceștia depășesc 30% din valoarea totală a datoriilor pe care le avea „Sanatoriul Moldova” la data de 30 iunie 2020.
Din raportul de audit:
Legături politice
Deși inițial am pornit de la declarațiile deputatului Alexandru Slusari, cercul se încheie tot aproape de el, se arată în materialul portalului Bani.md.
Alexandru Slusari și domnul Bulgari Valeriu se cunosc din anii 2000, când au creat împreună asociația Uniagroprotect, povestind despre frumoasa colaborare într-un interviu pentru Bani.md.
L-am telefonat pentru a-l întreba dacă a mai aflat anumite dedesubturi ce ține de afacerea Sanatoriul „Moldova” și de ce a început a vorbi despre acesta în momentul în care statul a început procedura de întoarcere a proprietăților în gestiunea Cancelariei de Stat, dacă relațiile bune cu domnul Bulgari sunt păstrate și în continuare, însă deputatul nu ne-a răspuns la telefon.
A murit cântăreţul Gabriel Cotabiţă
Cele ZECE lecții importante pe care majoritatea dintre noi le învață prea târziu în viață
VIDEO // Putin apelează deja la dublurile digitale? Mișcările ciudate din ultimul său discurs ridică semne de întrebare