DISCURS // Ministrul Fadei Nagacevschi, fostul consilier al socialistei Zinaida Greceanîi, PLEDOARIE pentru limba rusă la CC: „Când intram în magazin și încercam să vorbesc în limba română, deja simțeam anumite elemente provocatoare”

Decizia coaliției din Parlament a fost adoptată după ce Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, adică la peste doi ani și jumătate de când CC a declarat desuetă Legea din 1989 privind limba rusă ca limbă de comunicare interetnică.

CITIȚI și DOC // ARGUMENTELE Curții Constituționale: „Tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție”

În apărarea limbii ruse în fața Înaltei Curți au venit deputatul socialist Vasile Bolea, pus în mare încurcătură la întrebările magistratului Serghei Țurcan, dar și ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, fost consilier al socialistei Zinaida Greceanîi.

„Limba respectivă care se consideră limbă de stat, deci esența... să i se dea un statut oficial de limbă vorbită pe întreg teritoriul statului și comunicarea în această limbă, cel puțin la nivelul instituțiilor statale”, a încercat, de exemplu, să explice Bolea atunci când a fost întrebat „care este scopul de a institui o limbă de stat”.

Totodată, deși a numit, în timpul pledoariei, întotdeana limba de stat ca fiind româna, ministrul Nagacevschi a improvizat vizavi de consecințele obligării instituțiilor de stat și funcționarilor publici să emită acte inclusiv în limba rusă, fiind preocupat mai degrabă de „succesele” din campaniile electorale ale politicienilor care au atacat această lege la Înalta Curte.

CITIȚI și VIDEO // CC a declarat NECONSTITUȚIONALĂ legea care impune limba rusă în instituțiile publice alături de limba de stat, româna

Întrebat dacă și pașapoartele sau actele de stare civilă vor trebui emise în limba rusă, din moment ce actuala legislație stabilește că acestea sunt întocmite în limba de stat, sau dacă și autoritățile locale vor trebui să elaboreze documente în limba rusă, ministrul a spus că „lucrurile trebuie să fie evaluate” ca să vedem „unde există deficiențe”.

În opinia lui Fadei Nagacevschi, „totul este simplu”: „Ne pregătim, educăm, dezvoltăm, când am ajuns la aceea că toți vorbim limba română, renunțăm la legea asta. Este simplu!”.

Ca să fie mai convingător, ministrul în exercițiu a oferit exemplul prorpiu, ce-i drept ca nuca de perete: „Deja observ, când a fost abrogată legea asta, când intram în magazin și încercam să vorbesc în limba română, deja simțeam anumite elemente provocatoare. De exemplu, același vânzător îmi răspundea în limba rusă și aștepta să-i răspund și, dacă nu-i răspundeam, puteau să intervină conflicte. Noi nu trebuie să provocăm conflicte, suntem un popor pașnic și trebuie să ținem cont de specificul istoric al populației noastre și să readucem țara la normalitate, nu să creăm noi focare de conflicte interetnice”.

CITIȚI VIDEO, PROTESTE // Curtea Constituțională examinează sesizările pivind controlul constituționalității Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Țîcu: „Un atentat la independența și suveranitatea R. Moldova”

Vedeți mai jos principalele declarații ale ministrului în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, din cadrul ședinței Curții Constituționale din 21 ianuarie 2021:

*R. Moldova este, de facto, un stat multietnic. Astfel, în afara grupului etnic majoritar, pe teritoriul R. Moldova locuiesc următoarele grupuri etnice: ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, romi, precum și belaruși, evrei, polonezi, armeni, nemți, tătari, azeri, gruzini, greci, uzbeci, ciuvaci, lituanieni, letoni, osetini, coreeni, estonieni. Cel mai interesant este că toți vorbesc în limba rusă.

*Este de subliniat că limba rusă este utilizată pe teritoriul R. Moldova în decursul unei perioade îndelungate în diferite domenii ale vieții sociale, economice a statului, iar o parte semnificativă a populației cunoaște și vorbește anume limba rusă. Mai mult, o mare parte din vorbitori de limbă rusă care nu fac parte din grupul etnic rus consideră limba rusă ca limbă maternă.

*Chiar dacă art.13, al.1, din Constituție a statuat că limba de stat a R. Moldova este limba română, în interpretarea deciziei Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 (...), la alineatul 2 al aceluiași articol este prevăzută obligația statului de a recunoaște și proteja dreptul la păstrarea, dezvoltarea și funcționarea anume a limbii ruse. În mod intenționat s-a accentuat în Constituție: a limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării.

*Atragem atenția că, deși, per general, între relațiile dintre cetățeni și autoritățile statului se utilizează limba română, actele oficiale ale organelor puterii de stat și în administrația publică se întocmesc și se adoptă în limba de stat, urmând să fie traduse în limba rusă, iar în UTA Găgăuzia se traduc și în limba găgăuză. Astfel, în facilitarea relației dintre cetățeni și autorități, s-a recunoscut necestatea utilizării limbii ruse în diferite sectoare ale vieții publice.

*Nu considerăm relevante argumentele despre careva cheltuieli bugetare, e un argument declarativ. Statul are posibilități de a implementa legea, fără a fi necesare cheltuieli suplimentare.

*Noi considerăm că avizul Guvernului nici nu era necesar la acest proiect de lege.

*Limba oficială este de asemenea o limbă de comunicare interetnică și noi trebuie să tindem ca limba română să devină o limbă cunoscută de către toți cetățenii R. Moldova. Limba rusă, ca o limbă de comunicare interetnică, este o etapă provizorie de dezvoltare a istoriei R. Moldova. Odată ce noi încă nu am pregătit populația țării în a cunoaște limba română pentru a putea avea o comunicare cu autoritățile oficiale, se propune ca variantă alternativă, ca ei să aibă posibilitate de a comunica interetnic, inclusiv cu autoritățile oficiale.

*În momentul în care noi vom constata că R. Moldova este pregătită deja pentru a trece la o comunicare și că limbă oficială de comunicare interetnică va fi doar limba română, se renunță la acest statut oferit limbii ruse. De altfel, și statutul provizoriu a fost oferit prin Constituție, ținând cont de specificul dezvoltării istorice a R. Moldova. De aceea am și întrebat autorii sesizării dacă este adecvat ca noi să intervenim cu măsuri represive, limitative împotriva cetățenilor noștri. Asta duce la radicalizare și cea mai bună soluție este să investim în educarea cetățenilor pentru învățarea limbii române, a limbii de stat, după care eventual să purcedem la alte modificări legislative pentru ca să oferim acel statut de limbă uncă de comunicare interetnică limbii române.

*Deja observ, când a fost abrogată legea asta, când intram în magazin și încercam să vorbesc în limba română, deja simțeam anumite elemente provocatoare. De exemplu, același vânzător îmi răspundea în limba rusă și aștepta să-i răspund și, dacă nu-i răspundeam, puteau să intervină conflicte. Noi nu trebuie să provocăm conflicte, suntem un popor pașnic și trebuie să ținem cont de specificul istoric al populației noastre și să readucem țara la normalitate, nu să creăm noi focare de conflicte interetnice.

*Legea cu privire la funcționarea limbilor stabilește principii, iar în continuare Guvernul, în colaborare cu Parlamentul R. Moldova, urmează să identifice domeniile-cheie unde urmează să acordăm acel statut suplimentar comunicării în limba rusă pentru cetățenii R. Moldova și nu presupune că în toate domeniile vieții sociale, politice, economice va fi comunicarea în limba rusă.

*Spre exemplu în Găgăuzia, un teritoriu compact, este suficient să se ofere posibilitate de a comunica în limba oficială și în limba găgăuză. În raporturile dintre Găgăuzia și administrația publică centrală, comunicarea în limba rusă este absolut necesară, altfel Guvernul ar urma să-și angajeze traducători în limba găgăuză, că noi nu cunoaștem limba găgăuză. (...)

*Dacă-i la nivel central, găguzului să-i oferim posibilitate să vorbească în limba rusă, dacă-i necesar la nivel local pentru a proteja găgăuza, e suficient să-i dai găgăuza. Dacă luăm Taraclia spre exemplu – bolgara (bulgara – n.r.) poți să-i oferi, deoarece acolo-i zonă compactă pentru bolgari.

*Aviz nu a fost. Noi am discutat în cadrul Guvernului R. Moldova, discuțiile au fost neoficiale, dar cu un aviz noi nu am reușit să ieșim. Nu s-au finalizat discuțiile.

*Prezenta lege nu schimbă regulile de joc pe teritoriul R. Moldova. Este o lege-cadru, o lege-principiu. Pentru a schimba regulile de joc, se schimbă legile pentru fiecare domeniu.

*La Ministerul Justiției, dacă nu greșesc, este scris suplimentar și în limba engleză (denumirea instituției – n.r.). Trăim într-o lume globală unde avem cetățeni care cunosc doar engleza, cetățeni care cunosc doar româna, cetățeni care cunosc doar limba rusă și ferice de cei care cunosc toate trei limbi. Uită-te, noi oferim posibilitatea ca să se citească eventual aceste noțiuni care, de altfel, astăzi deja sunt scrise în mai multe limbi. Ce rău se dorește prin asta, decât să asigurăm accesul la instituții și servicii publice, ca omul să știe că aici e Ministerul Justiției sau aici este Parlamentul R. Moldova. Este simplu și necesar.

*Noi facem din nimic o mare problemă. Da, probabil o să-mi ia două zile până îmi readaptez capacitățile de a culege texte în limba rusă, dar nu cred că o să am o problemă ca să revin la aceasta în două zile. E vorba de un confort care nu-ți ia absolut nimic ca să ajuți un simplu cetățean al R. Moldova.

*Sunt convins că statisticile pe care le luați Dvs. în calcul sunt absolut greșite dintr-un simplu motiv – la baza conceptului acestei legi stă anume câtă populație în general vorbește limba rusă pe teritoriulR. Moldova. Sunt convins că bulgarii și găgăuzii vorbesc între ei în rusă, moldovenii și găgăuzii, moldovenii și bulgarii vorbesc anume în limba rusă. Asta este situația de facto pentru moment. Ne pregătim, educăm, dezvoltăm, când am ajuns la aceea că toți vorbim limba română, renunțăm la legea asta. Este simplu!

*(Către deputatul Dinu Plîngău - n.r.)Pentru a vă ascunde atacul la limba rusă, nu trebuie să mă atacați pe mine. (...) Faptul că Dvs. vă ascundeți după deget și nu vreți să recunoașteți că sunteți un... o persoană care vă luptați cu limba rusă, asta deja este problema Dvs. și vă urez succes în continuare în eventualele campanii electorale.