Descoperirea care i-a uluit pe arheologi, la Sarmizegetusa. Ce conţine unica trusă de chirurgie „moştenită“ de la daci

Singura trusă medicală antică descoperită pe teritoriul României, cu un inventar bogat, a fost scoasă la iveală la Sarmizegetusa Regia.

În vara anului 1955, pe o vreme extrem de nefavorabilă din cauza ploilor, arheologii au lucrat la dezvelirea teraselor IV şi V din Sarmizegetusa Regia, operaţiune care a dus la descoperirea unor edificii, dar şi a unor artefacte preţioase.

Printre acestea din urmă s-au numărat rămăşiţele vasului antic uriaş, ştampilat cu inscripţia „Decebalvs per Scorilo” şi ale unei truse antice, în care se aflau mai multe ustensile medicale.

„Trusa medicală am descoperit-o cu ocazia dezzvelirii uneia dintre terasele Dealului Grădiştii, loc pe care era aşezat oraşul Sarmizegetusa, din vremea regelui Decebal. Printre ruinele unei locuinţe distruse cu ocazia celui de-al doilea război al lui Traian (105 – 106 d. Hr.) am descoperit resturile unei casete de lemn cu mâner de fier. Caseta cuprindea: o pensetă de bronz, o lamă de cuţit din fier cu apărători de bronz, o placă formată din cenuşă vulcanică presată şi cinci mici borcănaşe de lut ars”, afirma Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Civilizaţia geto-dacilor”, Ion Horaţiu Crişan (Bucureşti, Dacica, 2008).

În raportul cercetărilor arheologice din anul 1955, arheologul oferea mai multe detalii despre contextul descoperirii care oferea publicului, potrivit mărturiei sale, dovada cea mai elocventă a existenţei unei chirurgii traumatologice la daci.

„În campania din 1955 s-a dezvelit numai aproximativ jumătate din suprafaţa terasei. De pe acum putem spune că pe terasa V avem o locuinţă destul de bine păstrată, de formă rotundă sau ovală, construită din chirpici şi nu din bârne, cum au fost celel de pe terasele II şi IV. Printre obiectele descoperite în această locuinţă de pe terasa V trebuie să menţionăm o trusă. Pe vatra casei au fost descoperite o pensă de bronz, o lamă de cuţit din fier, cinci vase de dimensiuni foarte mici şi o placă formată din cenuşă vulcanică. Toate aceste piese au fost conţinute într-o casetă de lemn, distrusă în incendiul care a pus capăt locuinţei. Din casetă, în afară de cărbune, s-a mai păstrat mânerul îngrijit lucrat din fier şi câteva fragmente din brâul de bronz care înconjura întreaga casetă. Trebuie să menţionăm că toate obiectele au fost găsite grupat, într-un loc, la o distanţă foarte mică unele de altele. Firesc se pune întrebare la ce au servit aceste obiecte”, arăta arheologul Ion Horaţiu Crişan.



Schiţa ustensilelor. Foto: Raportul cercetărilor arheologice de la Grădiştea Muncelului, din 1955. C. Daicoviciu

Omul de ştiinţă afirma că analogia cea mai apropiată pentru penseta de bronz poate fi găsită într-o trusă cu instrumente chirurgicale, descoperită în insula Kos, datată din epoca helenistică – romană, nu înainte de secolul II î. Hr. În Antichitate ar fi existat centre în care au fost realizate astfel de pensete. Dintr-un asemenea centru din interiorul Imperiului roman, fără să poată fi precizat locul de origine, instrumentul ar fi ajuns în Dacia.

„Un astfel de instrument servea pentru a prinde cu el părţile moi sau pentru îndepărtarea corpilor străini şi a aşchiilor de oase din răni. Pe acest coniderent, piesa noastră poate fi considerată între instrumentele chirurgicale, ca şi lama de cuţit de fier”, afirma arheologul, citat de Adevărul.ro.

Presupusul bisturiu din trusa de la Sarmizegetusa Regia le-a atras atenţia arheologilor, datorită rarităţii unor astfel de piese. El putea fi folosit la practicarea unor incizii, la tăierea abceselor şi în aproape toate intervenţiile chirurgicale.

Continuarea AICI.