De la Fălești a ajuns angajată la FMI
Carieră // „Colegele de cameră râdeau că învăț prea mult”
Conaționala noastră Cristina Cheptea lucrează la Fondul Monetar Internațional (FMI), instituție cu sediul la Washington. Ea gestionează crizele financiare din Spania și Cipru, iar anul trecut a evaluat competitivitatea economică a Norvegiei. Economista recomandă R. Moldova să mențină relații bune cu țările cu care avem relații comerciale, ea fiind unul dintre coautorii unei cărți privind reformele în Europa. Despre toate acestea, dar și cum apreciază reformele din țara noastră, funcționara a acceptat să vorbească într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL.
Cristina, de unde vă trageți „rădăcinile” și cum ați ajuns să lucrați la una dintre cele mai prestigioase instituții din lume?
„Rădăcinile” sunt din Fălești. La FMI am ajuns printr-o combinație de efort, noroc, informații corecte și greșite la diferite momente. În 1995 am avut noroc să primesc un telefon la serviciu și să aflu că Alianța Franceză organizează un concurs la Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), unde îmi făceam studiile atunci. Am avut noroc că mi-au dat voie să particip la concurs, deși întârziasem cu vreo 40 de minute. Prin efort am reușit să fiu una dintre cele 10 persoane care au fost selectate să plece în Franța la un stagiu pentru o lună. Când am revenit din Franța, știam că vreau să părăsesc țara, dar nu știam cum e mai bine să o fac, astfel încât un an am lucrat în două locuri, economisind cel puțin 80% din salariu. Aplicam la toate universitățile disponibile, deși abia de înțelegeam și vorbeam engleza. Au urmat un șir de burse pentru școlile de vară și programe de masterat. Am avut noroc că cel mai bun prieten m-a încurajat să am ambiție, atunci când mă simțeam disperată, repetându-mi mereu că concursurile organizate de străini nu sunt corupte și având încredere în propriile forțe, voi reuși.
În 1999, una din aplicații era pentru un stagiu la Banca Mondială. Combinația de limbi vorbite și studii în economie era ceea de ce aveau nevoie și astfel am ajuns în SUA. Un an mai târziu, am aplicat și am reușit să obțin un post la FMI.
Cel mai amuzant a fost că, fiind studentă în anul întâi, colegele de cameră din cămin râdeau de mine că învăț prea mult, îmi ziceau: Ce parcă o să lucrezi la Banca Mondială?
Deci, pe lângă studiile de la ASEM, ce școli ați mai absolvit?
Am terminat ASEM, Facultatea Relații Economice Internaționale. Apoi am urmat un masterat în Studii Europene, cu concentrare în economie la Colegiul Europei în Natolin/Bruges, un masterat în economie la George Washington University și acum îmi continui doctoratul în economie la American University.
Ce responsabilități aveți la locul dvs. de muncă?
Activez în Departamentul european în funcția de Senior Research Analyst, cooperând, în special, cu Spania și Cipru, două țări care au fost afectate de criza financiară. Una dintre responsabilitățile mele este să pregătesc grafice/diagrame și tabele pentru analizele economice pe care le facem, monitorizările lunare, cât și pentru rapoartele pe care le publicăm. Anul trecut am făcut parte din Misiunea FMI în Norvegia, în special am fost responsabilă să evaluez unele aspecte legate de competitivitatea economică și stabilitatea pe termen lung a Fondului Suveran Norvegian. În anul precedent am fost și coautoare la două capitole din cartea recent publicată „Getting Europe back to work”, pe care noi prescurtat o numim „Growth Book”. Volumul relevă cât de important este pentru Europa să aibă o creștere mai mare decât acum și de ce are nevoie de unele reforme. Este, de fapt, o colecție de capitole pe diferite teme economice. Cele două capitole la care am lucrat sunt: „What do past reforms tell us about fostering job creation in western Europe?” (Ce putem învăța din reformele trecute ca să creștem locurile de muncă în Europa de Vest – n.r.), iar celălalt „A disaggregated approach to prioritizing structural reforms for growth and employment” (O metodă dezagregată cum reformele structurale pot fi prioritizate ca să obținem creștere economică și mai multe locuri de muncă – n.r.).
Recent am început să intervievez alți candidați care aplică pentru Departamentul european.
Cum se vede R. Moldova din SUA, din birourile unei instituții financiare atât de importante precum FMI? De ce este bine ca țara noastră să mențină relații bune cu instituțiile financiare internaționale?
R. Moldova este, de fapt, o țară mică, deschisă, fără prea multe resurse naturale, care depinde și va depinde în dezvoltarea ei de comerțul cu alte țări. Atunci când depinzi de alții, cea mai bună strategie e să ai relații bune cu ei. Șocurile economice care ne afectează pe noi le afectează și pe țările care ar avea un interes să investească în R. Moldova. Noi depindem de instituțiile financiare internaționale mai ales atunci când suntem afectați de crize economice, fiindcă nu avem acces la capitalul privat internațional. FMI funcționează în cazul Chișinăului ca un creditor de ultimă instanță și prezența FMI-ului ajută nu doar prin faptul că aduce stabilitate economică, dar și încredere pentru alte instituții (private sau publice) să investească și să mențină relații cu R. Moldova. Orice Guvern ar prefera să aibă acces la un împrumut privat, decât să fie expus unui șir de condiții. Totodată, multe guverne recunosc că au nevoie de condiții impuse de alții ca să reușească politic să înainteze reforme dificile de care ar beneficia pe termen lung. Din păcate, reformele economice de care am beneficia pe termen lung, deseori sunt greu de implementat, fiindcă ciclul politic e mult mai scurt și solicită rezultate imediate.
Sunteți la curent cu noutățile din R. Moldova, vă faceți griji atunci când auziți că relațiile dintre R. Moldova și FMI au fost suspendate sau vă bucurați atunci când se spune că vom mai putea beneficia de o noua tranșă de credit?
Sunt doar parțial la curent cu noutățile de acasă, nu citesc noutăți zilnic, dar îmi place, din când în când, să găsesc articole-analize despre R. Moldova. „The Moldova Foundation” produce un buletin săptămânal cu informațiile cele mai importante, pe care le parcurg rapid. Anul trecut am urmărit mai detaliat reformele școlare și m-am bucurat mult de ele, fiindcă eu cred că o educație bună e mult mai importantă decât alte elemente, iar Maia Sandu a avut nu doar curajul și nu doar idei, dar și posibilitatea să le implementeze, ceea ce e mult mai greu decât credem dintr-o parte.
Mă bucur atunci când beneficiem de o nouă tranșă de credit, fiindcă asta înseamnă că anumite reforme o să aibă loc.
Ce vă face familia?
Ambii părinți sunt pensionari și depun eforturi să se descurce financiar de unii singuri. Și-au găsit ocupații care să le aducă profit, au regăsit pasiuni pierdute și continuă să fie activi. Eu mă mândresc mult cu ei, deoarece continuă să se dezvolte intelectual. Ambii au izbutit să treacă peste multe dificultăți rămânând optimiști și pozitivi. Au reușit nu doar să învețe să utilizeze computerul, dar și mie să-mi arate unele funcții pe Skype. Sunt modești, nu-mi cer nimic și se bucură de ceea ce au. Părinții au reușit să mă viziteze în SUA, mama de câteva ori și sunt foarte mândră de ea că este curioasă și curajoasă: atunci când plecam la serviciu, ea nu se temea să iasă din casă și să cutreiere orașul în lung și în lat.
Cred că noi, cei care plecăm, avem un rol de a-i expune pe cei rămași acasă la alte idei, puncte de vedere și să le lărgim orizonturile. Eu deseori am discuții, în special cu părinții și două mătuși, pe diferite teme socio-economice și am o satisfacție deosebită de la aceste dezbateri. Prin modul în care mă confruntă, îmi pun întrebări, ei mă ajută să mă înțeleg mai bine, să încerc să găsesc o modalitate mai bună de a mă exprima. Ei, la rândul lor, transmit ulterior unele idei prietenilor lor. Astfel noi, cei plecați, sper că mai contribuim, poate și indirect, la accelerarea schimbului de idei.
Mențineți legătura și cu alți moldoveni aflați la muncă sau la studii în SUA?
În SUA, în special în Washington DC, comunitatea moldovenilor este formată din tineri profesioniști și studenți. Este o deosebită plăcere să ai în același oraș atâtea persoane interesante, deștepte și bine realizate profesional. Ne întâlnim atât în cercuri mai restrânse: chefuri, prânzuri; cât și la nivel mai oficial, la evenimentele organizate de Asociația moldovenilor din SUA „Casa Mare”, Moldova Foundation sau ambasadă. Atunci când îmi pot permite, sunt mai mult decât bucuroasă să particip la astfel de evenimente.
Vă mulțumim!
Interviu realizat de Cătălin Mihai
Știați că cel mai vechi spital din R. Moldova împlinește 207 ani de la fondare? În 1817, funcționa într-o clădire cu 5 saloane și 36 de paturi: Astăzi poate spitaliza aproape 800 de pacienți în același timp
NOU // Prețul pentru o poliță de asigurare RCA pentru vehiculele va fi diferit de la un asigurator la altul: Ce se va întâmpla odată cu liberalizarea parțială a sectorului de asigurări
Aproape 200 de procurori și judecători vor primi compensații de la stat pentru transport și închirierea spațiului locativ, dacă lucrează la o distanță de cel puțin 20 de kilometri de localitatea în care își au domiciliul