ANALIZĂ // De ce vaccinurile chinezești sunt o chinezărie: Au cea mai mică rată de protecție împotriva COVID-19

În septembrie 2020, China a început o campanie de diplomație a vaccinurilor, angajându-se să ofere comunității internaționale un vaccin care să fie sigur și eficient în prevenirea cazurilor severe de îmbolnăvire cu COVID-19. Beijingul a văzut în diplomația vaccinurilor drept o oportunitate de a ieși din pandemie ca o putere globală mai influentă.

Președintele Chinei, Xi Jinping, s-a angajat să livreze un vaccin care ar putea fi stocat și transportat cu ușurință către milioane de oameni din întreaga lume, spunând despre acesta că reprezintă un „un bun public global”. Din lipsă de alte soluții, multe țări au apelat la vaccinurile chinezești, în speranța că ar putea să combată astfel pandemia de coronavirus. Însă, tot mai multe dintre statele care au permis imunizarea populației cu serurile produse în China se confruntă de câteva săptămâni bune cu o creștere puternică a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2, ceea ce sugerează că vaccinurile chinezești ar putea să nu fie foarte eficiente în prevenirea răspândirii COVID-19, în special a noilor variante precum tulpina „Delta”.

Situația pandemică din țări ca Thailanda, Bahrain, Chile, Emiratele Arabe Unite, Mongolia sau Indonezia dezvăluie o realitate dură cu care se confruntă o lume post-pandemică: recuperarea economică și socială a unui stat poate depinde aproape în totalitate de tipul de vaccin pe care guvernele le pun la dispoziție propriilor cetățeni.

Îngrijorarea tot mai mare cu privire la faptul că vaccinurile COVID-19 administrate în mare parte din țările în curs de dezvoltare nu sunt capabile să contracareze varianta “Delta” determină unele țări să analizeze posibilitatea administrării unei a treia doze pentru a consolida imunitatea împotriva tulpinilor SARS-CoV-2 mai infecțioase.

Până în prezent, China a furnizat cele două tipuri de vaccinuri ale sale, Sinopharm și Sinovac, în patru regiuni geografice la un total de 101 țări din întreaga lume,potrivit platformei BridgeBeijing.com. Din cele patru regiuni, Asia Pacific a primit cel mai mare număr de vaccinuri chineze, China vânzând sau donând vaccinurile sale împotriva COVID-19 către 37 de state din această regiune. America Latină a primit al doilea cel mai mare număr de vaccinuri chinezești, 19 țări din această regiune beneficiind de vaccinuri prin acte de donație din partea regimului de la Beijing sau având acces direct la posibilitate de a le cumpăra. De asemenea, China și-a vândut vaccinurile sau le-a donat către 35 de țări din Africa, însă în această regiune a primit cel mai mic număr de vaccinuri chinezești.

Noile focare de covid și schimbarea strategiei de vaccinare

Recent, Thailanda a anunțat că va utiliza vaccinul împotriva covid-19 produs de AstraZeneca/Oxford ca a doua doză pentru persoanele care au fost vaccinate în primă fază cu serul chinezesc Sinovac, în scopul de a crește protecția împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2. Mișcarea autorităților publice de la Bangkok a reprezentat primul amestec anunțat public al unui vaccin chinezesc și al unui vaccin dezvoltat de Occident. Totodată, aceasta vine ca urmare a unui nou studiu preliminar thailandez, care a ridicat îndoieli cu privire la protecția pe termen lung imunizării cu două doze din serul Sinovac.

Anunțul că Thailanda schimbă strategia de vaccinare a venit la o zi după ce Ministerul Sănătății a declarat că 618 lucrători în sistemul public de sănătate dintr-un total de peste 677 de mii de persoane care activează în domeniu și care au fost vaccinate cu serul chinezesc Sinovac s-au infectat din nou din luna aprilie și până în luna iulie, iar o asistentă a murit.

„Facem acest lucru pentru a îmbunătăți protecția împotriva variantei Delta și pentru a construi un nivel ridicat de imunitate împotriva bolii”, a declarat ministrul Sănătății, Anutin Charnvirakul, adăugând că a doua doză de vaccin, cu proveniență de la AstraZeneca, va fi administrată la trei sau patru săptămâni după prima doză de vaccin cu Sinovac.

Un studiu preliminar thailandez realizat pe 700 de lucrători din domeniul medical a indicat că rata de protecție a vaccinului Sinovac, măsurată în funcție de nivelul anticorpilor, a variat între 60% și 70% în primele 60 de zile după administrarea celei de-a doua doze, dar rata a scăzut constant apoi și s-a înjumătățit la fiecare 40 de zile, confrom Reuters.

„Din cercetările noastre, dacă personalul nostru medical a primit două doze de Sinovac, ar trebui să primească cu siguranță și un al treilea vaccin, dar de alt tip, fie de la AstraZeneca, fie de la Pfizer”, a declarat pentru Reuters Sira Nanthapisal, cercetătoare la Facultatea de Medicină a Universității Thammasat din Bangkok.

Thailanda a implementat, de asemenea, cele mai dure restricții pandemice după mai bine de un an în capitala Bangkok și provinciile apropiate, pe fondul unui val în creștere rapidă, aproape 10.000 pe zi, a cazurilor de infectare cu noile tulpini, Alpha și Delta. Măsurile, adoptate în primă fază pentru o perioadă de doar două săptămâni, includ suspendarea zborurilor operate de companiile aeriene și călătoriile operate de firmelor de transport, închiderea centrelor comerciale și o limitare la maxim cinci persoane pentru adunările publice. Până în prezent, Thailanda a înregistrat 381,907 cazuri de infectare cu coronavirus și peste trei mii de decese. Majoritatea dintre acestea au fost înregistrare în ultimele aproape patru luni, după aproape un an de control al situației pandemice.

Thailanda, care așteaptă să primească o donație de 1,5 milioane de vaccinuri Pfizer-BioNtech din Statele Unite la sfârșitul acestei luni, intenționează să le utilizeze pentru cei 700.000 de angajați din domeniul medical, chiar dacă majoritatea au făcut deja două doze de Sinovac, potrivit BBC News.

Nu există până în prezent studii specifice privind amestecul între serurile Sinovac și AstraZeneca, dar un număr din ce în ce mai mare de țări analizează posibilitatea amestecului și potrivirea diferitelor tipuri vaccinuri, pe fondul îngrijorărilor legate de noile variante ale SARS-CoV-2, mult mai contagioase.

Spre exemplu, Indonezia a declarat că va adopta măsuri similare cu cele din Thailanda, după ce a raportat în ultimele luni un număr în creștere al infecțiilor în rândul personalului medical aflat în prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19 și vaccinat complet cu serul Sinovac. 350 de medici și lucrători din domeniul sănătății din Indonezia s-au infectat cu SARS-CoV-2, în ciuda faptului că au fost complet vaccinați cu Sinovac, potrivit Asociației Medicale din Indonezia. În toată țara, 61 de medici au murit între februarie și 7 iunie. Zece dintre aceștia au fost vaccinați cu Sinovac.

Medicii indonezieni recunosc că vaccinul Sinovac s-ar putea să nu fie cel mai bun vaccin de pe piață, dar spun că deocamdată este singurul pe care îl au și că este mai bine decât nimic. „Până acum, pentru că nu putem produce (un vaccin), nu avem altă opțiune”, a spus Eka Julianta Wahjoepramono, decanul facultății de medicină de la Universitatea Pelita Harapan.

La rândul său, Mongolia a promis poporului o „vară liberă de Covid”, în timp ce Bahrain le-a promis cetățenilor că aceștia se vor "întoarcere la viața normală" de dinainte de pandemie, iar autoritățile din Seychelles s-au arătat încrezătoare în revenirea economică odată cu lansarea campaniei de vaccinare din mica națiune insulară.

Toate cele trei state și-au pus credința, cel puțin parțial, în vaccinurile ușor accesibile fabricate în China, care le-ar fi permis să lanseze programe ambițioase de vaccinare a populației în timp ce o mare parte a lumii se îndepărta de serurile chinezești. Însă, în loc să reducă impactul pandemiei de coronavirus în plan național, toate cele trei țări se luptă acum cu o creștere a infecțiilor.

În state precum Seychelles, Chile, Bahrain și Mongolia, un total de 50% până la 68% din populație a fost imunizată împotriva COVID-19, depășind chiar și Statele Unite, potrivit Our World in Data.

Numai că, în ultimele săptămâni, toate cele patru țări s-au clasat printre primele 10 țări cu cele mai grave focare de Covid-19, conform datelor publicate de The New York Times. Totodată, toate cele patru țări utilizează în principal vaccinurile produse în China: Sinopharm și Sinovac.

Pe de altă parte, Bahrain și Emiratele Arabe Unite au fost primele două țări care au aprobat vaccinarea cu Sinopharm, chiar înainte de publicarea datelor din studiile clinice. De atunci, au existat rapoarte ample despre persoanele vaccinate care se îmbolnăvesc în ambele țări. Într-o declarație publică, biroul de presă al guvernului din Bahrain a precizat că campania de vaccinare a fost „eficientă și de succes până în prezent”. Totuși, oficialii din Bahrain și Emiratele Arabe Unite au anunțat în luna mai că vor oferi o a treia doză pentru a întări imunizarea, iar opțiunile sunt o doză cu ser de la Pfizer sau încă una cu serul de la Sinopharm.

Totodată, oficialii din Singapore au anunțat la începutul lunii iulie că vor exclude vaccinul Sinovac din campania de imunizare, din cauza eficacității reduse a acestui ser, în special împotriva tulpinii Delta.

De asemenea, Ministerul Sănătății din Malaezia a anunțat că va înceta administrarea vaccinului COVID-19 produs de Sinovac odată cu terminarea stocului exitent din acest vaccin, deoarece are un număr suficient de alte vaccinuri pentru a desfășura campania de vaccinare. De altfel, programul național de imuniare al Malaeziei va fi în mare parte bazat pe vaccinul ARN-mesager produs de Pfizer/BioNTech, a declarat ministrul sănătății din Kuala Lumpur, Adham Baba, informează Channel News Asia. În urmă cu două săptămâni, directorul departamentului de Știință al Organizației Mondiale a Sănătății, Soumya Swaminathan, a avertizat, însă, că vaccinurile COVID-19 de la producători diferiți nu ar trebui combinate, subliniind că o astfel de mișcare „este o tendință periculoasă”.

„Ne aflăm într-o zonă fără date, fără dovezi”, a declarat Soumya Swaminathan, precizând că dacă cetățenii vor începe să decidă când și cine va lua doza a doua, a treia sau a patra doză, „va fi o situație haotică”.

„Chinezii au responsabilitatea de a remedia această situație”

Cercetările arată că mutația “Delta” este suficient de puternică încât să facă vaccinurile bazate pe tehnica ARN-mesager produse de Pfizer/BioNTech și Moderna să fie mai puțin eficiente, reducând protecția împotriva noii tulpini sub 90%. Un studiu recent indică că eficacitatea vaccinului AstraZeneca/Oxford împotriva infecțiilor simptomatice cauzate de varianta “Delta” este mai mică de 60%, însă poate preveni în continuare mai mult de 90% din spitalizări.

Oamenii de știință încă nu au descoperit în mod clar de ce se înregistrează noi focare în unele țări cu rate de vaccinare relativ ridicate. Noile variante sau comportamentul neglijent al oamenilor după numai prima doză de vaccin administrată se numără printre posibilități. Însă rata de infectare atât de ridicată ar putea avea consecințe pe termen lung.

În Statele Unite, aproape 50% din populație este complet vaccinată, în principal cu doze din serul produs de Pfizer-BioNTech și Moderna. Cazurile au scăzut cu 94% în decurs de șase luni.

De cealaltă parte, Israelul și-a vaccinat cetățenii cu serul produs de Pfizer /BioNTech și are a doua cea mai mare rată de vaccinare din lume, după insulele Seychelles, confrom platformei Axios. În prezent, Israelul înregistrează o medie de doar 5 cazuri zilnice de noi infectări la un milion de locuitori. Spre comparație, în Seychelles, acolo unde populația a fost vaccinată în principal cu serul de la Sinopharm, rat zilnică de infectare are o medie de 716 noi cazuri la un milion de locuitori.

„Dacă vaccinurile erau suficient de bune, nu ar fi trebui să ne confruntăm cu astfel de situații”, a declarat Jin Dongyan, virolog la Universitatea din Hong Kong, precizând că „producătorii chinezi au responsabilitatea de a remedia ceea ce se întâmplă”.

Astfel de diferențe ar putea crea o lume post-pandemică împărțită în trei categorii:

• națiunile bogate, care și-au folosit resursele pentru a-și vaccina populația cu serurile produse de Pfizer/BioNTech și Moderna;
• țările sărace, care sunt departe de a imuniza majoritatea cetățenilor;
• țările care și-au vaccinat populația aproape în totalitate, însă aceasta este doar parțial protejată, având în vedere eficiența vaccinurilor;

China, precum și cele peste 101 națiuni care și-au vaccinat cetățenii cu vaccinuri chinezești, ar putea ajunge să facă parte din a treia categorie, luptându-se cu blocaje în mai multe domenii, mai ales în ceea ce privește revenirea economică, testări epidemiologice și restricții ale vieții de zi cu zi în lunile sau anii următori. Și pe măsură ce tot mai mulți cetățeni pun la îndoială eficacitatea dozelor de vaccin cu proveniență chinezească, poate deveni și mai dificil ca persoanele nevaccinate să fie convinse să se vaccineze.

La o lună după ce a primit a doua doză din serul Sinopharm, Otgonjargal Baatar, un miner în vârstă de 31 de ani, s-a îmbolnăvit de COVID-19 și a petrecut nouă zile într-un spital din Ulaanbaatar, capitala Mongoliei. El a declarat că acum pune la îndoială utilitatea vaccinului, precizând că „oamenii erau convinși că dacă ne vom vaccina vom avea parte de o vară liberă de Covid. Acum se dovedește că nu este adevărat”.

Mongolia a fost un beneficiar puternic al vaccinurilor chinezești. Țara a lansat rapid un program de imunizare și a ușurat restricțiile pandemice. În prezent, rata de vaccinare din această țară este de aproape de 60%. Însă, rata de infectare se menține la un nivel ridicat, potrivit The New York Times.

Ministerul de Externe al Chinei a declarat că nu vede vreo legătură între focarele recente de covid-19 și vaccinurile chinezești. Citând Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Ministerul a declarat că rata de vaccinare din anumite țări nu a atins nivelul suficiente pentru a preveni focarele ulterioară, subliniind în același timp că țările trebuie să continue să mențină restricțiile pandemice.

„Rapoartele și datele relevante arată că multe țări care utilizează vaccinurile fabricate în China au transmis că acestea sunt sigure și fiabile și că au jucat un rol important în efortul de prevenire a pandemiei”, a transmis Ministerul de Externe de la Beijing. Acesta a mai informat, de asemenea, că vaccinurile chinezești vizează mai degrabă cazurile severe de covid-19 decât transmiterea.

Niciun vaccin nu împiedică pe deplin transmiterea covid-19, însă vaccinurile chinezești au cea mai mică rată de eficacitate

Niciun vaccin nu împiedică pe deplin transmiterea covid-19, iar oamenii pot încă să se îmbolnăvească după ce le-a fost administrat un ser împotriva SARS-CoV-2, însă ratele de eficacitate relativ scăzute ale vaccinurilor chinezești au fost identificate ca fiind o posibilă cauză a focarelor recente de coronavirus.

Vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna au rate de eficacitate de peste 90%. O varietate de alte vaccinuri, precum cel produs de AstraZeneca/Oxford sau cel produs de compania Johnson & Johnson, au rate de eficacitate de aproximativ 70%.

Vaccinul Sinopharm, dezvoltat împreună cu Institutul de produse biologice din Beijing, are o rată de eficacitate între 73% și 78%, în timp ce vaccinul Sinovac are o rată de eficacitate de 51%. Companiile chineze nu au publicat prea multe date clinice pentru a arăta cum funcționează vaccinurile lor în prevenirea transmiterii, remarcă Japan Times.

Pe 21 iunie, Shao Yiming, un epidemiolog al Centrului Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, a declarat că China trebuie să vaccineze complet între 80% și 85% din populația sa pentru a obține imunitatea de masă, revizuind astfel o estimare oficială anterioară de 70%. Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor nu a publicat datele despre infecțiile descoperite, care au condus la revizuirea cifrelor de imunizare completă, însă un studiu Sinovac efectuat în Chile a arătat că vaccinul a fost mai puțin eficient decât cele de la Pfizer/BioNTech și Moderna în prevenirea infecției la persoanele vaccinate, notează ABC Australia.

William Schaffner, director medical al Fundației Naționale pentru Boli Infecțioase de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, a declarat că ratele de eficacitate ale vaccinurilor chinezești ar putea fi suficient de scăzute „pentru a susține transmisia unei anumite variante, precum și pentru a infecta un număr substanțial de noi îmbolnăviri în rândul populației deja vaccinate, chiar dacă mulți dintre aceștia nu vor mai ajunge în spital”.

Luna trecută, purtătorul de cuvânt al Sinovac, Liu Pei Cheng, a declarat că rezultatele preliminare din probele de sânge colectate de la persoane vaccinate cu serul Sinovac au arătat o reducere de trei ori a efectului de prevenire față de tulpina "Delta". Pei Cheng a spus că o a treia doză de Sinovac ar putea provoca o reacție mai puternică a anticorpilor.

„Vaccinurile Occidentale nu sunt bune, dar și noi ne vaccinăm cu ele”

În luna aprilie, în cadrul unei conferințe privind vaccinurile chinezești și strategiile de imunizare, Gao Fu, directorul Centrului Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, a declarat că ratele de eficacitate trebuie îmbunătățite, subliniind: „vom rezolva problema conform căreia vaccinurile actuale nu au o rată de protecție foarte ridicată”. În cadrul aceluiași eveniment, Gao Fu a declarat că amestecarea mai multor tipuri de vaccin este printre strategiile luate în considerare de Beijing pentru a le spori imunizarea împotriva COVID-19.

În urmă cu aproape două săptămâni, presa locală din China a dezvăluit că autoritățile de la Beijing plănuiesc să întărească imunizarea populaţiei, vaccinată majoritar cu serurile chinezești Sinopharm și Sinovac, cu o doză adiţională a vaccinului împotriva COVID-19 bazat pe tehnica ARN mesager și dezvoltat de companiile Pfizer şi BioNTech.

Noua strategie este în totală antiteză cu propagandă desfășurată în ultimele luni de mass-media de stat chineză și blogurile populare de sănătate și știință din China, care au pus sub semnul întrebării siguranța și eficacitatea vaccinului Pfizer/BioNTech, deși studiile la scară globală și campania de vaccinare din SUA au evidențiat siguranța acestui vaccin. În plus, un studiu recent realizat de niște experți din Hong Kong și publicat în revista The Lancet subliniază că vaccinul Pfizer/BioNTech generează de 10 ori mai mulți anticorpi decât vaccinul Sinovac, relatează Bloomberg.

Încă de la începutul anului, China a încercat să-și impună propriile vaccinuri anti-COVID în ţările care nu-şi permit vaccinurile dezvoltate de firmele occidentale fie pentru că nu au suficienţi bani să le plătească direct, fie pentru că, pur şi simplu, nu fac parte din proiectele politice ale occidentului.

Pledoarie pentru vaccinurile chinezești

În ciuda creșterii numărului de cazuri, oficialii din Seychelles și Mongolia au apărat eficacitatea vaccinului Sinopharm, spunând că acesta este eficient în prevenirea cazurilor severe de covid-19.

Batbayar Ochirbat, cercetător al Grupului științific consultativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Sănătății din Mongolia, a declarat că țara sa a luat decizia corectă de administra vaccinurile chinezești, în parte pentru că acestea au contribuit la menținerea ratei de mortalitate la un ritm redus. Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății din Mongolia, vaccinul Sinopharm este mai eficient decât serurile dezvoltate de AstraZeneca și vaccinul rusesc Sputnik V.

Motivul creșterii numărului de cazuri din Mongolia, a spus Batbayar, este că țara s-a redeschis prea repede, iar mulți oameni au crezut că sunt protejați după o singură doză.

Cu toate acestea, unii oficiali din domeniul sănătății și oamenii de știință sunt mai puțin siguri în privința vaccinurilor chinezești.

Nikolai Petrovsky, profesor la Colegiul de Medicină și Sănătate Publică de la Universitatea Flinders din Australia, a spus că, având în vedere toate dovezile publice pe care le avem în prezent, ar fi rezonabil să presupunem că vaccinul Sinopharm a avut un efect minim asupra reducerii transmisiei.

Un risc major al vaccinării cu serurile chinezești ar fi ca persoanele vaccinate să aibă puține sau deloc simptome, dar să răspândească în continuare virusul la alte persoane, a spus Petrovsky. Acesta a mai declarat că „această ipoteză a fost ignorată de majoritatea factorilor de decizie politică care au apelat la vaccinurile chinezești”.

În spațiul comunitar al UE, premierul maghiar Viktor Orban a fost cel mai mare susținător al vaccinurilor chinezești. Ungaria a cumpărat vaccin chinezesc de două ori mai scump decât suma oferită de Uniunea Europeană pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, guvernul de la Budapesta plătind aproximativ 30 de euro pe fiecare doză de ser fabricată de Sinopharm. Însuși premierul maghiar Viktor Orban s-a vaccinat cu vaccinul Sinopharm.

CITIȚI continuarea articolului pe digi24.ro