Relaţiile dintre SUA şi Coreea de Nord sunt din ce în ce mai încordate. După cel mai recent avertisment al lui Trump, potrivit căruia Phenianul ar putea fi martorul unor lucruri pe care nici măcar nu le credea posibile, dar şi după ce ONU a agreat aplicarea celor mai stricte sancţiuni de până acum asupra regimului lui Kim Jong-un, Coreea de Nord a insistat cu precizările că e nevoie de dezvoltarea programului nuclear pentru a opri o invazie americană. Pentru Trump şi SUA, însă, nu există alegeri uşoare, iar lumea începe să se teamă din ce în ce mai mult de un război nuclear. The Independent a făcut o analiză în care arată care sunt principalele opţiuni ale celor două state într-un context atât de tensionat, dar şi ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul şi Phenianul ar trece la nivelul următor şi ar declanşa înfruntarea nucleară.
1. Poate SUA să încerce o „lovitură chirurgicală"?
Este foarte probabil ca aceasta să nu funcţioneze suficient de bine. Facilităţile nucleare ale Coreei de Nord sunt dispersate şi ascunse în mai multe zone cu teren muntos şi accidentat al ţării. Un eşec în distrugerea acestora ar lăsa circa 10 milioane de oameni din Seul, 38 de milioane de persoane din Tokyo şi din împrejurimi şi zeci de mii de militari americani şi membri ai personalului Armatei SUA din nord-estul Asiei vulnerabili la atacuri, fie ele nucleare sau cu arme convenţionale. Chiar dacă americanii ar reuşi să şteargă de pe faţa pământului toată infrastructura balistică a Phenianului, Seulul ar rămâne vulnerabil la atacurile din partea artileriei nord-coreene.
2. De ce ar putea recurge Kim Jong-un la soluţia nucleară?
„Chiar şi un atac limitat" din partea SUA „ar risca să fie înţeles de nord-coreeni drept începutul unei lovituri de amploare mult mai mare, iar aceştia ar putea alege să-şi folosească armele nucleare", a spus pentru The Independent Jeffrey Lewis, directorul programului de nonproliferare din estul Asiei, la Institutul de Studii Internaţionale Middlebury. Cumva, SUA ar trebui să trimită semnale atât pentru Coreea de Nord, cât şi pentru China - principalul partener comercial al Phenianului - că un atac militar foarte precis este o opţiune limitată şi că ar trebui să evite represaliile nucleare.
3. Este o opţiune schimbarea regimului din Coreea de Nord?
Un nou lider nu ar conduce neapărat la un nou mod de gândire şi la o nouă abordare în ceea ce priveşte conducerea Coreei de Nord. Expunerea prelungită a lui Kim Jong-un la valorile occidentale în timpul şcolarizării în Elveţia a condus la speculaţii potrivit cărora ar putea alege să-şi deschidă ţara în faţa lumii - totul până când a preluat puterea şi a dovedit exact contrariul. Cu atât mai mult cu cât, în cazul în care Kim ar fi ţintit pentru înlăturarea sa de la conducerea statului, odată cu el ar trebui să plece şi întreaga echipă de conducere de la Phenian. În aceste condiţii, China, care se teme atât de o criză a refugiaţilor, cât şi de apariţia trupelor americane la graniţă, va căuta cel mai probabil să susţină actualul regim.
4. În acest context, este un război total cea mai bună opţiune a SUA?
O invazie totală ar fi necesară pentru cucerirea artileriei nord-coreene şi a infrastructurii sale nucleare. Totuşi, orice semnal de lovitură iminentă - precum consolidarea puterii armate a SUA, mobilizarea Coreei de Sud şi a Japoniei şi evacuarea cetăţenilor americani din regiune - ar putea determina Phenianul să reacţioneze, preventiv. China şi Rusia ar putea fi şi ele atrase în vâltoarea conflictului.
„Realist vorbind, războiul trebuie evitat. Dacă facem o analiză costuri-beneficii, rezultatul e o nebunie totală", a spus şi John Delury, asistent universitar de Studii Internaţionale la Universitatea Yonsei din Coreea de Sud.
5. Cum s-ar putea răzbuna Coreea de Nord?
Cel mai probabil, reacţia imediată ar fi aceea a unui schimb de focuri masiv cu Seulul şi împrejurimile. Unităţile artileriei nord-coreene instalate de-a lungul graniţei pot fi activate mai repede decât flota aeriană sau cea navală, la fel ca şi infrastructura nucleară de mari dimensiuni care poate ţinti bazele Coreei de Sud, ale Japoniei sau pe cele americane din regiune, activând astfel arme biologice, nucleare sau chimice. Aceste ţări au instalate sisteme militare anti-balistice, dar nu pot garanta că acestea au puterea necesară să contracareze orice atac. Japonia a început deja să-şi sfătuiască cetăţenii în legătură cu atitudinea pe care trebuie s-o adopte în cazul în care o rachetă loveşte în apropierea lor - în principiu să încerce să găsească un adăpost subteran, iar firmele americane au început să promoveze adăposturile împotriva atacurilor nucleare. În vreme ce deocamdată este neclar dacă regimul de la Phenian are capacitatea de a lovi oraşe americane precum Denver sau Chicago, la fel de neclară este şi puterea sistemelor de apărare americane de a contracara atacuri, lucru care sporeşte anxietatea SUA.
6. Care ar fi nota de plată dacă SUA şi Coreea de Nord ar începe războiul?
Coreea de Sud strânge în jurul său aproximativ 1,9% din economia lumii şi este ţara gazdă pentru multe companii importante, inclusiv Samsung Electronics şi Hyundai. O scădere drastică a activităţii multinaţionalelor din teritoriu cauzată de izbucnirea unui război în peninsulă ar provoca daune importante atât în regiune, cât şi la nivel global - iar asta chiar şi fără eventuale atacuri nucleare lansate de Coreea de Nord. Pieţele financiare globale ar suferi un şoc imens pe termen scurt, iar valoarea aurului, a dolarului american şi a francului elveţian ar fi în mare pericol.
„Criza umanitară şi reconstrucţia economică a Peninsulei Coreene după un asemenea conflict nuclear ar necesita cooperare internaţională la scară largă, condusă de China, de SUA şi de Uniunea Europeană şi ar dura mai bine de un deceniu până când economia s-ar pune din nou pe picioare", susţine Rajiv Biswas, economist-şef pentru regiunea Asia-Pacific pentru IHS Markit.
7. Care sunt opţiunile care rămân deschise?
Mulţi analişti ar spune că este timpul să începem să lucrăm pentru ca situaţia să nu se înrăutăţească. Oprirea Coreei de Nord de la obţinerea şi dezvoltarea unor arme termonucleare sau a unor echipamente balistice mult mai avansate este un scop care merită urmărit, arată Lewis. Acesta a sugerat că o variantă ar putea fi reducerea efectivelor americane desfăşurate în jurul Coreei de Nord. Problema referitoare la ce poate face Coreea de Nord să dea înapoi este una care „trebuie dezbătută public, în Congres, dar şi cu nord-coreenii, în loc să avem conversaţii imaginare despre scenarii de război", a mai spus şi Delury. „Opţiunea realistă este calea diplomatică, una care încetinească lucrurile. Iar pentru asta va fi nevoie de multe negocieri".
Gandul.info