VIDEO // Cel mai mare sportiv din istoria R. Moldova vine din Mingir: ,,Atunci eu mi-am făcut cruce că s-a împlinit visul de a deveni campion olimpic, apogeul carierei. Campion mondial fusesem, iar campion olimpic era pentru toată viața”
Mingireanul Tudor Casapu și-a făcut loc între legendele sportului din R. Moldova. Și pe bună dreptate, deoarece este unicul medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din R. Moldova.
Halterofilul Tudor Casapu a scris istorie pentru R. Moldova. El are numeroase distincții în palmares, dar cea mai valoroasă este medalia de aur obținută la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, categoria 75 de kilograme. Datorită lui, drapelul țării a fost arborat la o competiție de o asemenea anvergură și s-a intonat imnul.
În urmă cu câțiva ani, fostul haltrofil a povestit că a început să facă sport din copilărie. La început a practicat boxul, dar a renunțat după ce în timpul unui antrenament a lovit un coleg care a sângerat și nu i-a plăcut acest lucru. Apoi a trecut la lupte, dar pentru puțin timp. Un antrenor din Ucraina, care mergea prin școli să caute viitori campioni, l-a văzut și l-a îndrumat să facă haltere. ,,Singuri am făcut sala de antrenamente, am reparat podeaua, am făcut podețul, am cumpărat echipamentul necesar”, și-a amintit Tudor Casapu.
În același timp, elevul Tudor Casapu, venit de la Mingir, raionul Hâncești, dintr-o familie cu zece copii, făcea parte și din formația școlii. Cânta la țambal, apoi a fost solist și cânta la toate sărbătorile. Deși a câștigat și un festival, nu a fost convins să continue cu muzica și a ales halterele. Așa a început drumul lui spre marea performanță.
Momentul Barcelona 1992: ,,Mi-am făcut cruce pentru că mi s-a împlinit visul"
Halterofilul a fost inclus în cadrul selecționatei URSS, unde a activat din 1984 și până în 1992. De asemenea, este singurul cvadriplu campion al URSS, între anii 1987-1990. El a spus că atunci când făcea partea din reprezentativa fostei Uniuni Sovietice muncea până la epuizare și făcea câte trei antrenamente pe zi, primul fiind la 7:30 dimineața, la care ridică 15-20 tone.
Fostul halterofil nu va uita niciodată ziua în care a devenit campion olimpic, la Barcelona, în 1992, și ce a simțit atunci când în sală a răsunat imnul R. Moldova. Nimeni din această țară nu a putut egala performanța lui Tudor Casapu: să urce pe prima treaptă a podiumului olimpic.
,,Atunci când s-a intonat imnul de stat al R. Moldova, emoțiile erau foarte mari. Chiar și românii ziceau: ce basarabean a ridicat primul tricolorul nostru și s-a intonat imnul „Deșteaptă-te române!”? La acea olimpiadă mai fusese încă o medalie a românilor, dar eu am fost primul care a participat și a luat medalia de aur. Atunci eu mi-am făcut cruce că s-a împlinit visul de a deveni campion olimpic, apogeul carierei. Campion mondial fusesem în anul 1990, iar campion olimpic era pentru toată viața”, declara Tudor Casap, citat de enciclopedia.asm.md.
Tudor Casapu a fost singurul moldovean antrenat şi susţinut de celebrul sportiv rus Vasili Alekseev, deţinătorul a 80 de recorduri mondiale, cel care concura la popularitate cu însuşi Leonid Ilici Brejnev, secretar general al PC al URSS.
Fostul halterofil nu a fost ocolit de probleme. El s-a luptat cu o boală gravă, care în cele mai dese cazuri se dovedește a fi fatală: insuficiență hepatică acută. Astfel, la vârsta de 46 de ani a fost nevoit să facă transplant de ficat, intervenție realizată de profesorul Irinel Popescu din România și Vlad Brașoveanu din Moldova, la Spitalul Fundeni din București.
În prezent, Tudor Casapu este președintele de onoare al Federației de Haltere din Republica Moldova.
ULTIMA ORĂ // Celulă de CRIZĂ la Guvern, pentru a preveni și gestiona eventualele planuri de destabilizare a R. Moldova. Dorin Recean: „Suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”
Administrația separatistă de la Tiraspol va OPRI CĂLDURA pentru cetățeni începând cu 1 ianuarie 2025, ora 7.00
Planul Chișinăului: Cum va fi asigurată R. Moldova cu energie electrică, dacă centrala din Transnistria va sista livrările către malul stâng, de la 1 ianuarie 2025. „Trebuie să facem un efort ca să tăiem circa 60 MW din vârfurile de consum”