CENTENAR // Harta economică: Într-un secol, numărul de firme din România a crescut de 50 de ori. Cum s-au modificat polii de business ai ţării

Anuarul din 1922, primul an de după Marea Unire în care s-a reluat tradiţia realizării anuarelor statistice, arată că în 1919 erau înscrise în România circa 10.000 de firme, de 50 de ori mai puţine faţă de acum, Ilfov, Constanţa şi Iaşi fiind principalii poli de business ai României de acum 100 de ani.

„Prezenta lucrare se referă la România de azi, întregită, iar datele ce cuprinde privesc întreaga ţară considerată din toate punctele de vedere“, se arată în Anuarul Statistic realizat în 1922, dar care cuprinde datele din 1919, primul de după Marea Unire.

Tot în prefaţa anuarului din 1922 se mai precizează că „din cauza evenimentelor, viaţa normală a Statului fiind întreruptă, datele publicate în prezentul volum nu pot avea o continuitate de la ultima ediţie a Anuarului, care a apărut în 1919 şi care cuprindea ştiinţe referitoare la anii 1915/1916 şi numai la vechiul Regat“.

Astfel, potrivit informaţiilor disponibile, la momentul respectiv, în 1919, pe plan local erau înscrise 10.175 de firme, cele mai multe, peste 2.900, fiind în Ilfov. Următoarele judeţe ca importanţă pe harta economică a României erau Constanţa, cu 714 firme, şi Iaşi, cu 526 firme.

Regiunea Moldovei, analizată în întregime, era însă la coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de firme, lucru neschimbat de aproape 100 de ani. „Noi vorbim de 100 de ani de la Unire, dar Moldova este ruptă din cauza lipsei infrastructurii. Cred că suntem într-o criză a României. Avem în anul centenarului regiuni care sunt uitate“, spunea recent Ştefan Gadola, unul dintre cei trei clujeni care deţin businessul EnergoBit, estimat să ajungă anul acesta la afaceri consolidate de 70 de milioane de euro.

În comparaţie cu acel moment, statisticile din 2016, cele mai recente disponibile pe platforma online a Institutului Naţional de Statistică, arată că în România sunt active peste 527.000 de companii, Bucureştiul, Clujul şi Timişul fiind cele mai importante centre de business ale României.

Astfel, statisticile arată că la finalul anului 2016 în Bucureşti erau înregistrate peste 110.000 de companii, în Cluj erau active aproape 30.000 de companii, în timp ce în Timiş erau înregistrate peste 23.000 de firme.

Ilfovul şi Constanţa şi-au păstrat importanţa pe harta economică a României, cu peste 20.000 de companii active fiecare.

Din păcate, 100 de ani nu au fost suficienţi pentru ca România să nu mai funcţioneze în baza câtorva poli economici, dezvoltarea unor întregi regiuni, cum este cazul Moldovei, fiind aproape imposibilă în lipsa infrastructurii necesare.

De exemplu, şi ca business în valoare, regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai puternică din ţară, cu o cifră de afaceri totală a companiilor înregistrate în aceste judeţe de 575 mld. lei în 2016, o pondere de 44% în cifra de afaceri totală a companiilor din România.

După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în la finalul anului trecut era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei) în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă.

În Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

În lipsa unor noi proiecte de investiţii, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.