CC a ANULAT schimbările promovate de Guvernul Sandu privind preselecția candidaților la funcția de procuror general. „Mandatul actualului procuror NU este afectat. Din contra, Procuratura devine mai INDEPENDENTĂ”

Citește și: Judecătorul constituțional Vladimir Țurcan a fost RECUZAT: Nu va examina sesizarea privind modificarea Legii cu privire la PROCURATURĂ

„Cu privire la procedura de desemnare a procurorului general interimar, Curtea a observat că, pe de o parte, Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) i se impune un termen scurt pentru a propune un procuror general interimar. Pe de altă parte, în situația în care nu este acceptată propunerea CSP, aceasta poate fi respinsă de președintele R. Moldova. Ulterior, rolul CSP devine secundar. Cea de-a doua propunere e făcută de Parlamentul R. Moldova. În eventualitatea respingerii de către președintele R. Moldova a candidaturii propuse de CSP, rolul constituțional al CSP este diminuat pregnant, având în vedere că Parlamentul, organ pur politic, preia prerogativa propunerii unui candidat la funcția de procuror general interimar. CSP devine un organ de avizare. Curtea a conchis că instituirea unui termen restrâns și redistribuirea competențelor în materie de propunere a procurorului general interimar sunt de natură să afecteze rolul CSP”, a precizat Manole.

Președinta CC s-a referit și la problemele identificate în ceea ce privește preselecția candidaților la funcția de procuror general.

„CC a observat că modificările de substanță din Legea cu privire la Procuratură au condus la instituirea unei comisii de preselecție sub egida Ministerului Justiției și la reducerea rolului constituțional al CSP. În acest sens, Curtea a menționat viziunea Comisiei de la Veneția, potrivit căreia Constituția abilitează Parlamentul să definească printr-o lege procedurile generale care trebuie urmate de CSP. Pe de altă parte, CSP are un rol constituțional, care nu trebuie uzurpat de Parlament. CSP are rolul formării unei liste și al selectării unui candidat, care să fie propus președintelui R. Moldova pentru numire. Legislatorul ar trebui să nu-și depășească competența și să împiedica CSP să-și exercite mandatul constituțional. Curtea a considerat că implicarea comisiei intituite de Ministerul Justiției în procesul de numire în funcție a procurorului general, în modul stabilit de art. 17 din Legea cu privire la Procuratură, contravine art. 125 din Constituție”.

Domnica Manole s-a referit și la problemele apărute în ceea ce privește eliberarea din funcție a procurorului general: „Curtea a menționat că art. 125, al. 2 din Constituție stabilește autoritățile cu atribuții decizionale în procesul de demitere din funcție a procurorului general. E vorba de CSP și președintele R. Moldova. Curtea a reiterat, ca și în cazul preselecției candidaturilor pentru funcția de procuror general, că este afectat rolul constituțional al CSP prin competența oferită comisiei de evaluare a activității procurorului general, fiind introdus un mecanism apt să perecliteze independența și imparțialitatea procuroprilor”.

Președinta CC a ținut să sublinieze că neconstituționalitatea unor prevederi din art. 17 din Legea cu privire la Procuratură, care reglementează procedura de numire a procurorului general, nu afectează procedurile deja desfășurate pentru numirea procurorului general în funcție.

„Mandatul actual al procurorului general nu este afectat în niciun fel. Din contra, procuratura devine, odată cu pronunțarea acestei hotărâri, mai protejată în independența și imparțialitatea sa față de eventualele influențe din partea Executivului. Nu o comisie a Executivului este cea care va stabili cu titlu obligatoriu candidaturile pentru funcția de procuror general și nu o comisie a Executivului va fi cea care îl va putea demite pe procurorul general”, a conchis președinta CC.